România se aliniază noii dinamici de securitate economică a Uniunii Europene prin accelerarea investițiilor în extracția materiilor prime critice. Această mișcare vizează reducerea dependenței europene față de piața din China, care deține monopolul asupra unor resurse esențiale pentru industria de apărare și tehnologiile verzi. Pentru a debloca exploatarea zăcămintelor de interes strategic, autoritățile naționale au adoptat cadrul legislativ necesar, incluzând adaptările legate de Regulamentul european CRMA și modificările Legii minelor.
La nivelul Ministerului Economiei, au fost redactate strategii privind exploatarea resurselor critice, vizând o listă largă de materii precum grafit, cupru, magneziu, titan, litiu, wolfram, bismut, galiu, germaniu și pământuri rare. Un proiect major este cel de la Baia de Fier, din județul Gorj, condus de Salrom. Această investiție de peste 198 de milioane de euro vizează producția anuală de cel puțin 15.000 de tone de grafit de înaltă puritate pentru vehicule electrice, cu începerea exploatării comerciale estimată în anul 2028.
Sectorul cuprului beneficiază de proiecte semnificative, precum cel de la Roșia Poieni, gestionat de Cupru Min Abrud. Acest zăcământ acoperă aproximativ 60% din rezervele naționale de cupru, compania extrăgând anual 40.000 de tone de concentrat cupros, în timp ce se planifică construcția unei uzine metalurgice dedicate. Totodată, proiectul minier de cupru Rovina este estimat să producă 20.000 de tone pe an începând cu anul 2027, consolidând poziția țării în acest segment de piață.
Alte inițiative private importante includ proiectul Verde Magnesium, care țintește o producție de 30.000 de tone de magneziu metalic anual până în 2030, și investiția Eco Life Style pentru reciclarea bateriilor litiu-ion. Pentru actualizarea datelor geologice, Ministerul va derula, începând cu anul 2026, Programul Geologic Național. Acest program va asigura cartografierea zonelor cu potențial de grafit, metale rare și polimetalice din regiunile Carpații Orientali și Apuseni, facilitând identificarea noilor surse de aprovizionare.
Pe lângă minele active, România deține un potențial imens în resursele secundare, reprezentate de sutele de iazuri de decantare și halde miniere istorice. Acestea pot fi surse de galiu, germaniu, cobalt și metale prețioase prin programe de reprocesare ecologică. Utilizarea acestor deșeuri industriale permite obținerea de materii prime fără riscurile și timpul necesar deschiderii unor noi exploatări miniere, oferind o alternativă rapidă pentru nevoile industriale europene.
Competiția globală pentru controlul lanțurilor de aprovizionare cu metale rare a devenit un front al geopoliticii economice. Tranziția energetică impusă de obiectivele de neutralitate climatică transformă sectorul auto, sistemele de stocare și energia regenerabilă în mari consumatori de elemente precum litiul, cobaltul și magneziul. În acest context, Statele Unite și UE încearcă să asigure independența industrială pentru a evita o dependență tehnologică și economică de tipul celui energetic.