Prima rectificare bugetară din 2026 aduce măsuri de curtocircuitare pentru serviciile publice, însă nu atinge cauzele deficitei financiare. Guvernul alocă fonduri pentru medicamente, spitale, ambulanțe și unități de primiri urgențe, garantând totodată plata pensiilor din decembrie. Totodată, sunt transferate două miliarde de lei către primării pentru achitarea datoriilor către furnizori, însă ținta de deficit bugetar de 6,2% din PIB rămâne neschimbată în acest context.
O problemă critică evidențiată este necesitatea de 3,5 miliarde de lei pentru plata dobânzilor la împrumuturile statului. Această sumă reprezintă exact valoarea majorării deficitului, care ajunge la 130,3 miliarde de lei. Practic, întreaga creștere a deficitului este absorbită de plata creditorilor, fără ca resursele să ajungă în investiții noi, precum autostrăzi, școli sau spitale. Cheltuielile cu dobânzile au depășit deja 50 de miliarde de lei în primele nouă luni ale anului.
Veniturile bugetare suferă o revizuire în scădere cu 4,7 miliarde de lei, în ciuda evoluției pozitive a impozitelor pe venit și profit. Principalele scăderi provin din încasările de accize, estimate cu 3,7 miliarde de lei mai mici, și din veniturile din fonduri europene, revizuite cu aproximativ 4,6 miliarde de lei în jos. Reducerea taxării motorinei și diminuarea încasărilor din jocurile de noroc, după OUG 7/2026, contribuie la această scădere a resurselor disponibile.
Capacitatea de utilizare a fondurilor europene este sever afectată, cu pierderi de peste cinci miliarde de lei din cauza proiectelor care înregistrează întârzieri. Deși România dispune de un buget record pentru investiții de peste 170 de miliarde de lei, resursele nu sunt transformate eficient în proiecte finalizate. Ministere precum Dezvoltării, Transporturilor, Agriculturii, Educației și Energiei rămân fără o parte din fondurile reținute la începutul anului, afectând dezvoltarea economică.
Adrian Negrescu subliniază că România are nevoie de reforme administrative, fiscale și economice pentru a evita o spirală a datoriilor. Acestea includ reorganizarea administrației publice prin comasarea localităților mici, restructurarea companiilor de stat și creșterea colectării taxelor prin digitalizarea ANAF. De asemenea, este necesară o reformă a sistemelor de sănătate și pensii, precum și o prioritizare strictă a investițiilor pentru a asigura utilizarea eficientă a banilor publici.
Presiunea asupra bugetului va crește în 2027, când va fi necesară o ajustare fiscală de până la 1% din PIB. În acest context, evaluările agențiilor de rating programate începând din ianuarie reprezintă un risc major pentru stabilitatea financiară. O eventuală retrogradare ar putea crește costurile de finanțare pentru stat, companii și populație, forțând autoritățile să recurgă la noi taxe sau la reduceri ale investițiilor pentru a menține echilibrul.