Acționarii companiei Transelectrica urmează să aprobe pe 9 noiembrie Planul de dezvoltare a rețelei electrice de transport pentru perioada 2026-2035. Acest document strategic, cunoscut sub numele de PDRET, cuprinde un portofoliu de 117 lucrări de investiții menite să modernizeze infrastructura națională. Deși numărul proiectelor este clar, valoarea totală a investițiilor nu este publicată în documentul consultat, fiind menționate doar beneficiile de cost pe termen lung.
Planul de investiții include proiecte de importanță strategică, precum construcția cablului submarin către Georgia și dezvoltarea unui cablu de mare voltaj către Ungaria. Dintre cele 117 lucrări prevăzute, 25 reprezintă obiective complet noi, axate pe modernizarea liniilor și a stațiilor electrice. Obiectivele vizează în principal închiderea inelului național de 400 kV, creșterea capacității de transport și digitalizarea rețelei pentru o gestionare mai eficientă.
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a aprobat deja acest plan în luna septembrie, impunând însă un program de accelerare pentru lucrările nefinalizate. ANRE solicită ca Transelectrica să transmită un program de acțiuni pentru creșterea capacității transfrontaliere în termen de 30 de zile. Acest proces va fi monitorizat trimestrial de autoritate, punând accent pe utilizarea tehnologiilor moderne, precum monitorizarea dinamică a capacității liniilor (DLR) și conductoarele de înaltă temperatură (HTLS).
Structura acționariatului Transelectrica este dominată de statul român, care deține 58,6% din acțiuni, restul fiind împărțit între persoane juridice (peste 28,3%) și persoane fizice (peste 6,4%). Printre acționarii semnificativi se numără Paval Holding, deținut de proprietarii Dedeman și Carrefour, entități implicate în dezvoltarea parcurilor solare. Implementarea proiectelor din PDRET urmărește integrarea capacităților de stocare și transportul energiei regenerabile către zonele de consum.
George Niculescu, președintele ANRE, a subliniat că planul reprezintă un angajament pentru pregătirea rețelei în fața noii economii energetice. Deși gradul de interconectare al României a ajuns la 18,5% în 2024, depășind ținta europeană de 15%, există necesitatea de a crește capacitatea minimă disponibilă la comerțul transfrontalier. Obiectivul principal trebuie să fie maximizarea capacității de interconectare, în special pentru a asigura importurile de energie în momentele de vârf.
Proiectele de interconectare sunt esențiale pentru stabilitatea sistemului energetic național, în special în contextul fluctuațiilor de producție. În ultimul an, discuțiile privind securitatea energetică regională au evidențiat importanța capacităților de transport pentru a evita blocajele în sistem. Planul de dezvoltare a rețelei de transport (PDRET) aliniază astfel infrastructura românească la standardele europene de reziliență și la cerințele de integrare în piața de energie.