Reluarea funcționării unuia dintre reactoarele Centralei Nucleare de la Cernavodă ar putea avea loc în jurul datei de 15 noiembrie. Această posibilitate a fost comunicată de ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, în funcție de menținerea prognozelor actuale privind evoluția debitului Dunării. În prezent, ambele unități ale centralei sunt oprite din cauza nivelului scăzut al apei, o situație care a afectat capacitatea de producție a complexului nuclear.
Conform declarațiilor ministrului, debitul Dunării a înregistrat o creștere semnificativă în ultimele două săptămâni, însă acest trend nu este suficient pentru a permite repornirea imediată a reactorului. Dumitru Chisăliță a menționat că termenul de aproximativ două săptămâni este unul realist, cu o anumită rezervă. El a avertizat că orice modificare a prognozelor hidrologice ar putea duce la amânarea sau, dimpotrivă, la devansarea momentului stabilit pentru reluarea funcționării.
Situația actuală a centralei este rezultatul unor opriri controlate efectuate în perioada verii. Unitatea 1 a fost oprită pe 28 iulie, în timp ce Unitatea 2 a fost scoasă din funcțiune pe 13 august, tot din cauza deficitului de apă. Înainte de acest proces de oprire, centrala de la Cernavodă juca un rol critic în furnizarea de energie, asigurând aproximativ 20% din totalul energiei electrice produse pentru Sistemul Energetic Național.
Măsurile hidrotehnice care au fost analizate începând cu luna vara pentru a suplimenta cantitatea de apă de la gurile de aspirație ale sistemului de răcire nu au oferit rezultatele scontate. Ministrul a descris procesul de implementare a soluțiilor ca fiind blocat, menționând că printre variantele discutate se numără și devierea unei părți din apa Dunării către brațul Bala. Pentru a evalua direct starea situației, Dumitru Chisăliță a anunțat o vizită la Cernavodă în această săptămână.
Centrala nucleară de la Cernavodă reprezintă un pilon strategic pentru stabilitatea energetică a țării, fiind responsabilă pentru o parte importantă din mixul de producție. Capacitatea de a furniza aproximativ o cincime din energia electrică națională face ca orice perioadă de oprire a reactoarelor să aibă implicații directe asupra echilibrului energetic. Monitorizarea debitului Dunării rămâne factorul decisiv pentru restabilirea funcționării unităților de la această centrală.
Evoluția debitului Dunării este un indicator critic pentru infrastructura energetică a României, influențând direct atât centralele nucleare, cât și pe cele hidroelectrice. Nivelul apei din acest curs de apă determină disponibilitatea resurselor de răcire necesare pentru procesele industriale complexe. În perioadele de secetă, scăderea debitului impune măsuri de management al resurselor pentru a preveni întreruperile în furnizarea de energie către rețeaua națională.