Președintele Donald Trump a amenințat în repetate rânduri cu restricționarea exporturilor de motorină către Europa, un gest care a declanșat o reacție diplomatică rapidă. În acest context, la data de 30 septembrie 2026, ministrul britanic al Energiei, Martin McCluskey, a convocat o întâlnire de urgență cu reprezentanți ai Comisiei Europene și ai guvernelor din Germania, Franța, Italia și Irlanda. Scopul discuțiilor a fost coordonarea unei eventuale decizii privind eliberarea rezervelor strategice de motorină pentru a stabiliza piața.
Analiza expertizei oferite de Eugenia Gusilov indică faptul că Franța și Germania nu și-au respectat angajamentul asumat în primăvară de a elibera treptat rezervele strategice de motorină. Această acțiune făcea parte dintr-un efort coordonat de către Agenția Internațională pentru Energie (AIE), prin care statele deținătoare de stocuri urmau să pună combustibilul pe piață. Inacțiunea acestor state europene a agravat criza energetică și a determinat autoritățile americane să amenințe suspendarea livrărilor de motorină către continentul european.
Situația stocurilor a fost analizată și prin prisma prognozelor financiare, deoarece JPMorgan preconizase în primăvară scoaterea a 1,5 miliarde de barili din rezerve. Totuși, datele recente arată că s-a scos doar o treime din cantitatea estimată, iar la ultima întâlnire s-a constatat că statele europene nu au eliberat circa 70 de milioane de barili care erau prevăzuți. Eugenia Gusilov a subliniat că statele europene s-au așteptat să profite de sprijinul american fără a-și utiliza propriile stocuri.
Conduita statelor europene este considerată inadecvată, riscând pierderea suportului american în un moment în care prețul motorinei în Franța a ajuns la 2,4 euro pe litru. Marea Britanie și Olanda sunt cele mai afectate de aceste amenințări, fiind porți de intrare pentru motorina importată din America. Orice restricție parțială a exporturilor din partea SUA ar putea genera impacturi negative semnificative asupra acestor țări, care depind direct de fluxurile de combustibil de peste Atlantic.
În ceea ce privește România, expunerea la această criză este considerată redusă, deoarece țara nu importă motorină din America. Sursele de aprovizionare pentru piața locală sunt situate mai aproape geografic, precum Grecia, Turcia sau chiar Maroc, de unde au ajuns recent volume de combustibil. Motorina americană este direcționată în principal către vestul continentului, către britanici și olandezi, de unde poate fi redistribuită către țările adiacente, dar impactul direct asupra României rămâne limitat.
Contextul energetic european este marcat de o perioadă de instabilitate, în care transportatorii au protestat pe șosele din cauza creșterii taxelor și a prețului carburanților. Această presiune economică asupra sectorului logistic coincide cu discuții geopolitice complexe privind activele energetice și negocierea unor acorduri internaționale de pace, factori care influențează direct stabilitatea piețelor de combustibili fosili din regiune.