Ilie Bolojan, în calitatea sa de ministru interimar al Energiei, a gestionat perioada de cinci luni de criză printr-un ritm administrativ ridicat. O analiză realizată de Asociația Energia Inteligentă (AEI) subliniază faptul că acesta a reușit să coordoneze resursele în condiții de presiune majoră. Instituția a făcut față unor probleme precum investițiile întârziate, producția insuficientă, seceta severă și dificultățile de la Cernavodă, evitând totodată întreruperile generalizate de furnizare.
Dumitru Chisăliță, președintele AEI, afirmă că gestionarea crizei a inclus convocarea producătorilor, operatorilor și a marilor consumatori pentru a coordona importurile și capacitățile interne. De asemenea, s-a pregătit reducerea voluntară a consumului și limitarea unor consumatori industriali ca soluție de ultimă instanță. Dumitru Chisăliță precizează că, deși Bolojan a reușit să „stingă incendiul”, sistemul energetic rămâne fragil și necesită reparații structurale, nu doar măsuri de urgență.
Printre rezultatele concrete menționate în analiza AEI se numără preluarea Azomureș de către Romgaz, un pas care poate salva o industrie strategică și locuri de muncă. Totodată, schemele de investiții de 100 de milioane de euro pentru contoare inteligente și de 150 de milioane de euro pentru stocare sunt văzute ca direcții corecte. Totuși, experții avertizează că aceste tehnologii nu vor reduce facturile consumatorilor decât dacă sunt însoțite de tarife dinamice și acces real la date.
În ceea ce privește companiile de stat, Ilie Bolojan a diagnosticat problemele legate de salarii și bonusuri care sunt legate de indicatori formali, în timp ce investițiile sunt insuficiente. Ministrul interimar a solicitat auditarea contractelor de mandat și schimbarea criteriilor de performanță pentru a combate acest fenomen. Totuși, analiza punctează că fără rezultate publice și consecințe clare, aceste acțiuni rămân doar la nivel de discurs, fără a aduce o reformă reală.
Protecția consumatorului rămâne cea mai gravă restanță, în condiții în care România răspunde la creșterile de preț prin plafonări și compensații întârziate. Lipsa unei arhitecturi clare privind vulnerabilitatea consumatorilor și responsabilitatea bugetară reprezintă o problemă majoră de gestionare. Deși mandatul lui Bolojan este apreciat pentru viteza de reacție și administrarea crizei, succesul final va depinde de capacitatea proiectelor impuse de acesta de a produce energie și facturi suportabile.
Gestionarea sectorului energetic în România are loc într-un context de instabilitate care afectează stabilitatea economică a țării. În perioadele de criză, sistemul depinde critic de echilibrul dintre producția internă, importuri și capacitatea de stocare a energiei. Eficiența administrativă la nivelul ministerului este esențială pentru a preveni incidentele majore și pentru a asigura continuitatea furnizării în condiții de presiune pe rețea.