Noul Cod al urbanismului reprezintă o barieră majoră pentru dezvoltatorii de proiecte regenerabile din România, afectând inclusiv investițiile aflate în stadii avansate de dezvoltare, a declarat Andrei Manea, director executiv al Asociației Industriei Fotovoltaice și a Stocării din România (RPIA). Manea a subliniat că legislația actuală pune în dificultate proiectele desfășurate pe terenuri utilizate prin drepturi de superficie, model de contractare aplicat de aproximativ 90% din proiectele operaționale din sector.
Problema juridică principală derivă din prevederile care impun proprietatea terenului ca condiție pentru construcție, ceea ce este incompatibil cu modelul de închiriere pe termen lung utilizat în industrie. Andrei Manea a menționat că există o confuzie semnificativă la nivelul autorităților locale, precum primăriile sau consiliile județene, care nu știu cum să aplice noile reguli. Chiar și clarificările apărute ulterior nu oferă certitudinea necesară pentru investiții de sute de milioane de euro, deoarece nu au putere de lege.
Pe lângă obstacolele legislative, dezvoltatorii se confruntă cu o presiune financiară crescută din cauza noilor cerințe de reglementare. Andrei Manea a semnalat impactul garanțiilor pentru autorizația de înființare, care pot ajunge la 30.000 de euro pe MW, o sumă care poate determina investitorii serioși să renunțe la anumite proiecte. În acest context, costurile de dezvoltare înainte de construcție sunt deja substanțiale, ajungând la aproximativ 20.000 de euro/MW pentru eolian și 15.000 de euro/MW pentru fotovoltaic.
În ceea ce privește costurile finale ale proiectelor, directorul RPIA a indicat că racordarea la rețea reprezintă un factor critic de variație a bugetului. Pentru proiectele eoliene, costul total poate atinge un milion de euro pe MW, în timp ce pentru cele fotovoltaice valorile oscilează între 500.000 și 700.000 de euro pe MW. Aceste cifre sunt influențate de distanța față de rețea și de creșterea prețurilor la componente precum cablurile.
În ciuși de dificultățile administrative, România are potențialul de a depăși Bulgaria în domeniul stocării energiei în maximum 18 luni. Andrei Manea explică acest avantaj prin dezvoltarea simultană a capacităților fotovoltaice, eoliene și de stocare, oferind un mix regenerabil mai echilibrat decât cel bulgar. Această diversitate va ajuta la atenuarea diferențelor de preț, având în vedere că proiectele de stocare vor beneficia de o bază solidă de producție solară și eoliană.
Sectorul energiei regenerabile din România traversează o perioadă de transformare profundă, trecând de la un model dominat de companii de tip utilities la unul în care participă activ producători independenți (IPP). Acești actori noi, mai mici și mai agili, au accelerat dezvoltarea proiectelor fotovoltaice. Totodată, piața gestionează un volum masiv de 113 GW de proiecte care dețin deja avize tehnice de racordare (ATR), o cifră care depășește capacitatea actuală a sistemului.