Sistemul energetic din România se confruntă cu riscuri de creștere a costurilor la electricitate, conform unei declarații făcute de Cristian Bușoi, secretar de stat în cadrul Ministerului Energiei. Demnitarul a avertizat, marți, 6 octombrie, că țara trebuie să se pregătească pentru o iarnă și o primăvară a anului 2027 caracterizate prin prețuri foarte mari la energia electrică. Această perspectivă apare într-un context de incertitudine asupra stabilității pieței de energie.
Problemele tehnice și lipsa unor perspective clare privind Reactoarele 1 și 2 de la Cernavodă, care rămân închise, contribuie la această situație îngrijorătoare. Cristian Bușoi a menționat că prognoza pentru următoarele zece zile este dificilă, ceea ce poate duce la creșterea prețurilor în lunile următoare. Această evoluție locală se adaugă la presiunea exercitată la nivel european de prețurile ridicate la gazele naturale, afectând întregul sector energetic.
Obiectivul principal al autorităților este gestionarea crizei pentru a asigura prețuri mai stabile, în special pentru marii furnizori și consumatorii industriali care sunt energetic intensivi. În cadrul Reuniunii Informale a miniștrilor Energiei de la Dublin, tema pregătirii pentru perioada 2027 a fost discutată intens. Deși sistemul energetic românesc a demonstrat o reziliență peste așteptări, incertitudinea privind direcțiile definitive de soluționare rămâne un factor de risc major.
În ceea ce privește finanțarea, peste 800 de milioane de euro din PNRR au fost deja absorbite de sistemul energetic pentru proiecte strategice. Aceste fonduri au finanțat capacități de stocare în baterii, surse regenerabile, patru capacități de producție de hidrogen și două centrale termice, la Arad și Constanța. Aceste ultimele contribuie atât la aportul de electricitate, cât și la rezolvarea problemelor de termoficare în cele două orașe menționate.
Pentru perioada 2028-2034, se estimează că România va putea investi între 60 și 65 de miliarde de euro prin Politica de Coeziune. Cristian Bușoi a indicat faptul că direcțiile de acțiune vor include digitalizarea, soluțiile cyber și continuarea proiectelor de tip CfD pentru energiile regenerabile. În prezent, din Fondul de Modernizare, aproximativ 10 miliarde de euro din totalul de 12 miliarde sunt deja angajate în diverse proiecte de infrastructură.
Evoluția prețurilor la energie este strâns legată de capacitatea de producție și de stabilitatea rețelelor de distribuție. În România, gestionarea acestor fluxuri de capital prin fonduri europene, precum PNRR sau Fondul de Modernizare, este esențială pentru modernizarea infrastructurii și asigurarea securității energetice pe termen lung, într-un context în care prețurile la combustibili fosili rămân volatile pe piețele internaționale.