Prețurile la carburante în România riscă să atingă praguri istorice, cu motorina și benzina putând ajunge la valori cuprinse între 13 și 15 lei pe litru. Această proiecție este făcută de analistul economic Adrian Negrescu, în contextul instabilității de pe piața petrolului cauzată de blocarea strâmtoarei Ormuz. Scumpirile actuale au dus deja motorina peste pragul de 11 lei pe litru, în timp ce benzina a ajuns la 10 lei pe litru.
Conform expertizei furnizate de Adrian Negrescu, managerul Frames, cel mai grav scenariu nu vizează doar costul ridicat, ci și lipsa disponibilității combustibilului. Dacă prețul petrolului ar ajunge la niveluri de 130-140 de dolari pe baril, riscul ca prețurile de la pompă să depășească 13-15 lei devine real. Această situație este agravată de un grafic al prețurilor în „dinți de fierăsaw”, unde orice știre despre Ormuz modifică cotațiile cu 5-10% în doar câteva ore.
Analistul subliniază că volatilitatea pieței este mult mai periculoasă pentru economia românească, deja fragilă, decât un preț ridicat, dar previzibil. În prezent, șoferii plătesc zilnic cu 71 de milioane de lei în plus față de septembrie anul trecut, sumă care este parțial direcționată către stat sub formă de taxe și accize. Adrian Negrescu menționează că statul trebuie să decidă dacă menține nivelul actual al taxelor sau dacă urmează modelul altor țări din UE prin reducerea accizei.
O problemă structurală identificată de Frames este faptul că România importă tot mai mult produs finit rafinat din Turcia sau Arabia Saudită, în loc să utilizeze capacitățile interne. Această dependență transformă creșterile prețului barilului în pierderi de sute de milioane de euro pentru balanța comercială. De asemenea, producția internă de țiței a scăzut cu 8,3% în primul trimestru, ceea ce accentuează vulnerabilitatea economică a țării în fața șocurilor externe.
Impactul acestor creșteri se va reflecta în întreg economia, generând presiune pe inflație și posibile creșteri ale dobânzilor. Analiza indică faptul că un deficit comercial energetic ar putea depăși 5 miliarde de euro pe întregul an dacă ritmul actual se menține. Scumpirile de la pompă pot declanșa un efect de cascadă, afectând costul alimentelor, tarifele de transport și factura la energie, culminând cu presiune pe deficitul bugetar.
Situația balanței comerciare a fost deja afectată de acest trend, înregistrând o deteriorare semnificativă în raport cu perioada precedentă. Conform datelor ARICE, deficitul comercial cumulat la țiței și produse petroliere rafinate a ajuns la circa 2,524 miliarde de euro în primele șase luni din 2026, comparativ cu 1,783 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului 2025. Această evoluție reflectă dependența crescută de produsele petroliere importate.