Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, a lansat un avertisment privind riscul unei policrize în România, vizând perioada toamna 2026–2027. Analiza indică faptul că, deși riscul unei lipsă fizice de aprovizionare este limitat, România se confruntă cu probabilitatea unei crize a prețurilor la resurse esențiale. Scenariul central vizează dificultatea de a procura energie, gaze, carburanți și alimente la costuri suportabile pentru populație și economie.
În sectorul energetic, Dumitru Chisăliță estimează că perioada critică pentru prețul energiei electrice va fi între octombrie 2026 și martie 2027. Riscul privind adecvatanța sistemului este evaluat ca fiind mediu-ridicat pentru intervalul decembrie 2026 – februarie 2027. Problema principală nu este capacitatea instalată, ci disponibilitatea puterii controlabile în momentele de vârf de consum, când producția solară este redusă, iar centralele pe cărbune sunt îmbătrânite sau insuficiente.
În ceea ce privește gazele naturale, analiza indică o criză certă de preț, în timp ce aprovizionarea depinde de stocurile din depozite. La începutul lunii septembrie, depozitele erau umplute în proporție de 62,8%, cu peste zece puncte procentuale sub nivelul anului precedent. O criză de aprovizionare ar putea apărea dacă se suprapun factori precum o iarnă mai rece, cererea regională ridicată și reducerea surselor de import, în contextul unei dependențe crescute de piața globală de LNG.
Sectorul carburanților, în special motorina, este identificat ca un vector de transmitere a crizei în întreaga economie, afectând agricultura, construcțiile și transportul de mărfuri. Dependența de țiței importat și de rafinare pune presiune pe bugetul de stat. Conform estimărilor Comisiei Europene, România ar putea avea în 2026 un deficit de aproximativ 6,2% din PIB, iar datoria publică ar putea ajunge la 63,3% din PIB în 2027, limitând capacitatea de intervenție.
Agricultura este expusă unui risc major de creștere a prețurilor la alimente, în special la porumb, carnea și lactatele. Deși recoltele de grâu au fost bune, seceta a afectat culturile de primăvară, iar recolta europeană de porumb din 2026 este estimată aproape de minimul ultimelor două decenii. Pe lângă presiunea prețurilor, nivelurile reduse ale Dunării afectează simultan irigațiile, producția hidroenergetică și navigația, agravând vulnerabilitățile sectorului alimentar.
Contextul economic general este marcat de o presiune constantă asupra costurilor de producție și transport. În timp ce companiile precum Rompetrol Downstream extind infrastructura de distribuție, alte sectoare, precum industria forestieră, se confruntă deja cu impactul prețului motorinei care poate ajunge aproape de 11 lei pe litru. Această evoluție a costurilor de transport și energie contribuie la riscul de criză de lichiditate pentru IMM-uri și la posibila creștere a insolvențelor.
Asociația Energia Inteligentă propune un pachet de 12 măsuri pentru prevenirea acestei policrize, incluzând accelerarea investițiilor în putere controlabilă, crearea unor stocuri operaționale de carburanți și implementarea unui pact fiscal pentru energie. Dumitru Chisăliță subliniază necesitatea unui „Guvern al prevenirii” care să prioritizeze investițiile în rețele și infrastructură în detrimentul măsurilor de compensare a ulterioarelor crize.