România se confruntă cu riscul unei creșteri semnificative a prețurilor la electricitate în perioada formată de iarna și primăvara anului 2027. Avertismentul a fost lansat de Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, în cadrul unei conferințe de specialitate organizată sub patronajul ANRE. Oficialul a subliniat necesitatea de pregătire în fața unui scenariu economic dificil, influențat de factori tehnici și de contextul energetic european actual.
Unul dintre principalele motive care alimentează temerile privind costurile energiei este situația reactoarelor de la Cernavodă. Cristian Bușoi a menționat că Reactoarele 1 și 2 sunt în prezent închise și că nu există o perspectivă clară pentru redeschiderea acestora. Această lipsă de certitudine, combinată cu prognozele îngrijoare pentru perioada imediat următoare, crește riscul de creștere a prețurilor la electricitate, adăugându-se la presiunea exercitată de prețurile ridicate ale gazelor din Europa.
Problematica prețurilor la energie a fost abordată și la nivel internațional, în cadrul unei reuniuni informale a miniștrilor Energiei de la Dublin. În cadrul acestei întâlniri, România a reprezentat țara pentru a discuta necesitatea de a ne pregăti pentru un sezon de iarnă și primăvară în 2027 marcat de costuri foarte mari. Deși nu există încă o direcție definitivă, secretarul de stat a precizat că sistemul energetic românesc a demonstrat o reziliență mai mare decât se anticipa inițial.
Prioritatea actuală a autorităților constă în stabilirea unor mecanisme care să asigure prețuri mai stabile, în special pentru segmentele critice ale economiei. Cristian Bușoi a explicat că discuțiile se concentrează pe modul în care pot fi protejați marii consumatori industriali, companiile care sunt energo-intensive și furnizorii de energie. Obiectivul principal este depășirea crizei prin generarea unor condiții de piață mai previzibile pentru acești actori economici esențiali.
În ceea ce privește finanțarea sectorului, peste 800 de milioane de euro au fost deja absorbite din Planul Național de Redresare și Reziliență pentru proiecte energetice. Aceste fonduri au cofinanțat capacități de producție din surse regenerabile, sisteme de stocare în baterii, patru capacități de producție de hidrogen și cele două centrale termice de la Arad și Constanța. De asemenea, din Fondul pentru Modernizare, aproximativ 10 miliarde euro din totalul de 12 miliarde au fost deja angajate în diverse proiecte.
Evoluția pieței de energie din România este strâns legată de capacitatea de producție a reactoarelor de la Cernavodă, care reprezintă un pilon central al sistemului. În prezent, funcționarea acestor unitare de la centrala nucleară este crucială pentru stabilitatea prețurilor și pentru menținerea securității furnizării de electricitate pe termen lung, în contextul volatilității prețurilor la combustibilii fosili din regiune.