Dumitru Chisăliță, propus ministru al Energiei, a avertizat că pregătirea pentru sezonul rece va reprezenta una dintre principalele sale priorități imediate. Declarațiile au fost făcute luni, în urma primirii avizului favorabil în comisii parlamentare, unde candidatura sa a fost susținută de 39 de voturi, în timp ce opt parlamentari au votat împotrivă, iar unul s-a abținut. Viitorul ministru subliniază că România se confruntă cu o iarnă atipică, marcată de o suprapunere de factori de risc neobișnuiți.
Pentru a gestiona eventualele dificultăți, Dumitru Chisăliță intenționează să organizeze discuții cu reprezentanții comandamentelor de iarnă imediat după preluarea mandatului. Obiectivul acestor consultări este identificarea vulnerabilităților sistemului și elaborarea unor scenarii de răspuns cât mai realiste. Planificarea va integra atât experiența iernilor trecute, cât și noile elemente de risc apărute în prezent. Această abordare preventivă vizează capacitatea de reacție în cazul unor dezechilibre între consum și energia disponibilă.
Unul dintre factorii critici menționați de Dumitru Chisăliță este seceta, care pune presiune directă pe producția de energie. Condițiile hidrologice pot afecta semnificativ producția hidroenergetică, în cazul în care debitele de apă sunt insuficiente pentru funcționarea optimă a instalațiilor. Evaluarea riscurilor trebuie să depășească simpla monitorizare a temperaturilor, luând în calcul variațiile de producție de la o sursă la alta. Scopul este menținerea continuității alimentării atât pentru populație, cât și pentru companii.
În ceea ce privește perspectivele pe termen lung, Dumitru Chisăliță a recunoscut că nu poate oferi garanții privind evitarea problemelor energetice în vara anului 2027. Seceta și lipsa capacităților de stocare rămân temeri majore pentru stabilitatea sistemului. Ministrul propus a explicat că dezvoltarea tehnologiilor de stocare, care nu se limitează doar la baterii, necesită timp pentru implementare. Este puțin probabil ca o soluție definitivă pentru aceste probleme să fie găsită în următoarele 6-7 luni.
Analiza riscurilor va include și studii privind situația de la Cernavodă și alte probleme de producție identificate în perioada recentă. Dumitru Chisăliță a susținut că, deși soluțiile complete vor dura, se vor lua măsuri pentru a diminua riscurile întâmpinate în anul curent. Accentul va fi pus pe securitatea energetică la nivel național, asigurând un flux constant de energie pentru economie și cetățeni. Această strategie de gestionare a crizei vizează minimizarea pierderilor economice cauzate de eventuale întreruperi.
Gestionarea resurselor energetice în România implică monitorizarea constantă a infrastructurii de producție și a rețelelor de distribuție. În contextul volatilității prețurilor și al cererii fluctuante, stabilitatea sistemului depinde de capacitatea de stocare și de diversificarea surselor. Autoritățile de reglementare și operatorii de sistem urmăresc menținerea echilibrului între oferta de energie și necesarul de încălzire și electricitate în perioadele de vârf de consum.