Banca Centrală Europeană a decis majorarea costurilor de finanțare pentru a evita ca prețurile ridicate la energie să alimenteze o inflație de durată. Această mișcare de politică monetară are scopul de a tempera cererea locală și de a preveni transformarea unui șoc extern într-un fenomen structural. Decizia intervine într-un context în care prețul țițeiului Brent a depășit pragul de 100 de dolari pe baril, din cauza perturbărilor din zona Strâmtorii Ormuz.
În cadrul ședinței de politică monetară de săptămâna trecută, BCE a majorat cele trei dobânzi cheie cu 0,25%, ceea ce a dus dobânda la depozite la nivelul de 2,5%. Aceasta reprezintă a doua majorare în decurs de trei luni. Presiunea asupra prețurilor este accentuată de segmentul gazelor, unde prețul de referă pentru piața europeană a crescut cu 190% de la începutul anului, în timp ce inflația din zona euro a accelerat la 3,3% în august.
Christine Lagarde a descris decizia ca fiind una evidentă, subliniind că conflictul din Orientul Mijlociu generează presiuni inflaționiste constante. Ea a avertizat că prețurile gazelor ar putea crește în cazul unor perturbări ale aprovizionării sau al unei ierni reci. Deși inflația de bază a scăzut ușor la 2,4% în august, instituția urmărește să prevină un efect de amplificare asupra salariilor și a așteptărilor gospodăriilor.
Analizele economice sugerează că politicile restrictive sunt necesare pentru a combate o inflație care devine structurală. Joe Nellis, director de cercetare la MHA, a explicat că evenimentele actuale se reflectă deja în contracte și costurile de transport. Estimările pentru inflația generală au fost revizuite în sus, la 2,5% pentru anul 2027 și 2,1% pentru 2028, indicând faptul că indicatorul nu va reveni la ținta de 2% imediat.
Există temeri legate de impactul dobânzilor mari asupra activității economice și a capacității de investiții. Claus Vistesen, economist la Pantheon Macroeconomics, a observat că tăcerea lui Christine Lagarde privind viitoarele majorări sugerează o continuare a politicii restrictive. O altă perspectivă este cea a lui Oliver Rakau, care susține o direcție similară, în contextul în care dobânda la depozite ar putea ajunge la 3,00% în următoarele luni.
Contextul geopolitici rămâne instabil, având în vedere tensiunile din Orientul Mijlociu care afectează fluxurile de energie. În Europa, aceste presiuni sunt amplificate de incertitudinea privind aprovizionarea cu gaze pentru sezonul de iarnă. Monitorizarea atentă a dinamicii salariilor și a costurilor de transport este esențială pentru a înțelege dacă șocul energetic va rămâne un eveniment temporar sau va deveni un regim inflaționist de lungă durată.