Prețul energiei electrice a cunoscut o creștere de trei ori în ultimii ani, în ciuda promisiunilor că tranziția către energia verde va reduce costurile pentru consumatori, a declarat Bende Sandor. Președintele Comisiei de Industrii și Servicii din Camera Deputaților a subliniat că, în timp ce ponderea energiei regenerabile a crescut, prețul a urcat de la 68 de bani per kWh în anul 2020, la 1,60 lei per kWh în 2026. Această evoluție reflectă percepția populației, chiar dacă nu este cert că tranziția verde este cauza principală.
Problema stabilită de Bende Sandor nu se limitează la simpla producție de energie verde, ci vizează capacitatea sistemului de a funcționa integrat. Instalarea de noi capacități de producție este considerată insuficientă dacă infrastructura nu permite transportul, distribuția și stocarea eficientă a energiei. În opinia deputatului, România are nevoie de o abordare sincronizată la nivelul Comisiei Europene și al Parlamentului European, care să finanțeze simultan producția regenerabilă, modernizarea rețelelor de transport și stimularea consumului, o componentă care este adesea ignorată.
Situația consumului de energie din România este critică, țara fiind aflată pe ultimul loc în Uniunea Europeană la acest capitol per cap de locuitor. Bende Sandor explică faptul că acest indicator nu este rezultatul unei eficiențe ridicate, ci al unui consum industrial și casnic redus. Multe gospodării și companii își limitează consumul deoarece nu își mai permit energia necesară, iar combinația dintre scumpirea rapidă a energiei și majorarea salariului minim a forțat numeroase firme să își oprească activitatea.
Pentru stabilitatea sistemului, Bende Sandor pune accent pe capacitățile energetice mari și pe infrastructura existentă, precum reactoarele de la Cernavodă și hidrocentralele. Investițiile în reactoarele 2, 3 și 4 de la Cernavodă și finalizarea celor 10 hidrocentrale sunt esențiale pentru accesul furnizorilor la energie ieftină prin contracte pe termen lung. În prezent, nefuncționarea unor grupuri nucleare obligă furnizorii să cumpere energie de pe piața liberă (PZU) la prețuri ridicate, ceea ce se reflectă direct în facturile cetățenilor.
Stocarea energiei reprezintă o altă direcție vitală, iar Bende Sandor menționează că hidrocentralele cu acumulare prin pompaj și producția de hidrogen sunt soluții viabile. Pentru implementarea acestor tehnologii și modernizarea sistemului, este nevoie de investiții estimate la 20-30 de miliarde de euro. Aceste sume, fie că provin din fonduri europene sau din bugetul de stat, sunt în final suportate de cetățeni prin taxe și facturi, fiind costuri necesare pentru asigurarea securității energetice.
Contextul energetic actual este marcat de o presiune constantă asupra prețurilor, în condiții în care indicatorii de consum rămân scăzuți. În cadrul unor dezbateri recente privind stabilitatea pieței, s-a subliniat că prețurile din energie nu au tendința de a scădea în perioada de iarnă, ceea ce accentuează dificultatea companiilor de a absorbi costurile crescute ale energiei și ale forței de muncă.