Bucureștiul se poziționează în partea de jos a unui clasament european privind tranziția sistemelor de încălzire urbană de la combustibili fosili către soluții sustenabile. Analiza, realizată de Greenpeace Europa Centrală și de Est, vizează 15 mari orașe europene și evidențiază dificultățile de implementare a proiectelor de decarbonizare. Capitala României este menționată alături de Atena și Roma ca fiind printre cele mai puțin pregătite orașe pentru acest proces de schimbare structurală.
Raportul indică faptul că Bucureștiul se confruntă cu o dependență ridicată de combustibili fosili, planificare incompletă și un ritm redus de implementare a proiectelor de tranziție. Deși orașul dispune de o rețea extinsă de termoficare și de programe de sprijin pentru gospodăriile vulnerabile, sistemul suferă de performanțe slabe și pierderi de căldură semnificative. Investițiile pentru reabilitarea și modernizarea infrastructurii sunt planificate și beneficiază de finanțări, însă tranziția rămâne departe de finalizare.
Alin Tănase, coordonator în cadrul Greenpeace România, subliniază că Bucureștiul nu are încă un termen clar pentru eliminarea treptată a încălzirii pe combustibili fosili. Acesta avertizează că cele trei proiecte noi de centrale de cogenerare pe gaze fosile cresc riscul unei dependențe pe termen lung de gaz. Soluții precum energia geotermală, pompele de căldură de mare capacitate sau recuperarea căldurii reziduale sunt în prezent utilizate într-un mod limitat în capitală.
În contrast, orașe precum Stockholm, Paris și Viena ocupă topul clasamentului datorită planurilor pe termen lung și investițiilor masive în rețelele de termoficare. Copenhaga și Amsterdam sunt evaluate ca fiind în progres, în timp ce Budapesta, Praga, Berlin, Varșovia și Bruxelles se află într-o categorie intermediară. În orașele de top, proiectele de izolație și energie solară au contribuit direct la reducerea facturilor la energie pentru cetățeni.
Greenpeace recomandă stabilirea unor date clare pentru eliminarea treptată a încălzirii pe gaze și limitarea noilor investiții în infrastructura pe combustibili fosili. Organizația solicită sprijin financiar din partea Uniunii Europene, indicând Fondul pentru Modernizare și Fondul Social pentru Climă ca surse esențiale. Prioritatea ar trebui să fie renovarea locuințelor ineficiente și protecția gospodăriilor afectate de sărăcia energetică pentru a asigura o tranziție socială echitabilă.
Procesul de decarbonizare a sistemelor de încălzire urbană este strâns legat de obiectivele climatice ale Uniunii Europene, care impun reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Eficiența rețelelor de termoficare și diversificarea surselor de energie sunt piloni centrali pentru securitatea energetică a marilor metropole europene. Tranziția necesită nu doar investiții tehnice, ci și un cadru de reglementare care să permită trecerea rapidă de la combustibilii fosili la surse regenerabile.