Un nou raport publicat de Greenpeace Europa Centrală și de Est analizează performanța a 15 mari orașe europene în procesul de tranziție de la încălzirea bazată pe combustibili fosili către sisteme sustenabile. Studiul plasează Bucureștiul pe ultima poziție a clasamentului, alături de Atena și Roma, evidențiind dificultățile capitalei române în adoptarea unor soluții de încălzire regenerabile. Analiza subliniază că progresul este limitat de o dependență ridicată de gaz și de lipsa unei strategii integrate de modernizare.
În ceea ce privește performanța sistemelor de încălzire, Bucureștiul dispune de o rețea de termoficare extinsă și de programe de sprijin pentru gospodăriile vulnerabile, însă sistemul actual prezintă performanțe slabe. Deși sunt planificate investiții importante pentru reabilitarea și modernizarea rețelei, susținute de finanțări deja asigurate, infrastructura rămâne puternic dependentă de combustibilii fosili. În prezent, sistemul se confruntă cu probleme de eficiență și cu pierderi mari de căldură, ceea ce afectează direct confortul termic al locuitorilor.
Alin Tănase, coordonator, a subliniat că Bucureștiul nu dispune încă de un termen clar pentru eliminarea treptată a încălzirii pe combustibili fosili. Acesta a avertizat că cele trei noi proiecte de centrale de cogenerare pe gaze fosile cresc riscul unei dependențe pe termen lung de gaz. În același timp, utilizarea unor soluții precum energia geotermală, pompele de căldură de mare capacitate sau recuperarea căldurii reziduale rămâne limitată în contextul actual al orașului.
La polul opus al clasamentului, Stockholm, Paris și Viena sunt identificate ca cele mai avansate orașe în tranziția către sisteme fără combustibili fosili. Aceste orașe se remarcă prin planuri clare pe termen lung, investiții masive în rețelele de termoficare și implementarea unor măsuri de protecție socială. De asemenea, Copenhaga și Amsterdam sunt menționate ca fiind pe un drum bun, prezentând progrese vizibile în direcția unor sisteme de încălzire mai sustenabile.
În zona intermediară a evaluării se regăsesc orașe precum Budapesta, Praga, Berlin, Varșovia și Bruxelles, unde situația este diferită de la un oraș la altul, dar toate înfruntă un parcurs incomplet. Raportul evidențiază că provocarea majoră nu mai este stabilirea obiectivelor, ci implementarea lor practică. Pentru a evita transferarea costurilor către cetățeni, orașele au nevoie de termene precise și de limitarea noilor investiții în proiecte bazate pe gaz.
Tranziția energetică la nivel local este influențată de disponibilitatea fondurilor europene, precum Fondul pentru Modernizare și Fondul Social pentru Climă. Aceste resurse pot susține procesele de renovare și eficientizarea locuințelor, oferind totodată sprijin gospodăriilor afectate de sărăcia energetică. În contextul dezbaterilor europene privind viitorul energetic, aceste instrumente financiare sunt esențiale pentru accelerarea soluțiilor de încălzire regenerabilă și pentru protecția împotriva fluctuațiilor de preț la energie.