Capacitatea de stocare a energiei electrice din România a înregistrat o creștere masivă, ajungând la 1.162 MW putere instalată și 2.312 MWh capacitate de stocare la data de 1 octombrie. Conform datelor actualizate ale Transelectrica, aceste cifre reprezintă o evoluție semnificativă față de perioada martie a anului trecut. În acel moment, sistemul dispunea de doar 12 unități de stocare, cu o putere instalată de 137,2 MW și o capacitate totală de 269 MWh.
Evoluția recentă arată că România a depășit, în ultimele luni, pragurile de 1.000 MW putere și 2.000 MWh capacitate de stocare. Comparativ cu sfârșitul lunii iunie, când puterea instalată era de 878 MW și capacitatea de 1.630 MWh, creșterea este foarte pronunțată. În prezent, puterea instalată de stocare reprezintă aproximativ 80% din totalul capacității centralei nucleare de la Cernavodă, fiind în funcțiune 55 de grupuri de stocare.
Aceste 55 de grupuri funcționează în moduri diferite: unele sunt unități de sine stătătoare care se încarcă din sistem în momentele propice, în timp ce altele sunt integrate în cadrul unor centrale mixte pentru a stoca producția proprie. Transelectrica a raportat anterior că, de la începutul anului, sistemul a depășit pragul de 2.500 MW de noi capacități de producție și stocare conectate la rețea, stocarea avansând cu 663 de MW în acest interval.
În ciuda progresului local, România rămâne în urma Bulgariei, care deține aproximativ 5,7 GW de putere instalată în baterii, un nivel de aproape cinci ori mai mare decât cel românesc. Bulgaria a reprezentat în 2025 aproximativ 9% din noile capacități europene de stocare în baterii. Această dezvoltare a ajutat Bulgaria să reducă prețurile en-gros la energie de la 21% peste media UE în 2024 la doar 8,3% peste în 2026, reducând dependența de combustibilii fosili.
Dumitru Chisăliță avertizează însă că investițiile în baterii trebuie gestionate cu atenție pentru a nu crește costurile pentru consumatori. „Bateriile pot reduce prețurile de vârf și pot valorifica surplusul fotovoltaic. Dar stocarea nu produce energie: mută energia în timp, cu pierderi și cu un cost suplimentar”, explică acesta. Dacă numărul de cicluri de încărcare este prea mic sau dacă diferențele de preț se comprimă, investiția poate deveni o povară financiară transferată către consumatori prin tarife sau scheme de sprijin.
Evoluția capacităților de stocare este strâns legată de stabilitatea sistemului energetic și de integrarea surselor regenerabile. Deși Europa are planificate instalări de 78 GW, aceasta rămâne sub ținta UE de 200 GW pentru anul 2030. În România, eficiența stocării depinde de capacitatea acestor unități de a evita costuri mai mari decât propriul cost total de funcționare, asigurând echilibrarea sistemului și reducerea congestiilor în rețea.