Capacitățile de stocare a energiei în România ar putea atinge un prag minim de 4 GW de putere până la finalul anului viitor. Această evoluție ar reprezenta o dublare a nivelului estimat pentru sfârșitul anului curent, când se estimează că puterea instalată va ajunge la circa 2 GW. Estimările nu includ capacitățile de stocare dezvoltate de către prosumatori, concentrându-se pe nivelul de putere instalată în sistemul energetic național.
Liviu Gavrilă, vicepreședinte al Asociației Române pentru Energie Eoliană (RWEA), a subliniat că dimensionarea stocării trebuie să se bazeze pe necesitățile specifice ale mixului energetic și perspectivele de consum ale României. El a recomandat evitarea extrapolării datelor din Bulgaria, unde capacitățile instalate sunt estimate între 6 și 8 GW. Pentru România, un nivel de 6-7 GW de putere, cu o durată de descărcare de minimum 3-4 ore, ar putea stabiliza sistemul și reduce ecartul de preț de peste 100 de euro dintre perioadele de vârf și cele de gol.
Lansarea celei de-a treia ediții a Codului de Bune Practici pentru Energia Regenerabilă, elaborat de RWEA și Asociația Industriei Fotovoltaice și a Stocării din România (RPIA), a evidențiat dificultățile sectorului. Liviu Gavrilă a semnalat impredictibilitatea reglementărilor și viteza cu care sunt adoptate modificările legislative fără o consultare profundă a pieței. Această lipsă de stabilitate normativă afectează planificarea investițiilor și capacitatea companiilor de a anticipa schimbările în cadrul de reglementare energetică.
O altă provocare majoră este reprezentată de noul Cod al urbanismului, care se află în proces de ajustare și clarificare. Industria subliniază dificultatea colaborării dintre instituțiile implicate în procesele de autorizare, unde lipsa de cooperare poate dubla durata etapelor de procedură. Întârzierile cauzate de o instituție pot bloca întregul lanț de autorizare, afectând succesiunea etapelor necesare pentru implementarea proiectelor de energie regenerabilă și de stocare.
În ceea ce privește aspectul financiar, piazăta de energie regenerabilă a ajuns la un nivel de maturitate care permite atragerea capitalului pentru proiectele bine pregătite. Liviu Gavrilă a menționat că există deja investitori care aplică o „rețetă” stabilită, existând soluții de finanțare recurente pentru cei care cunosc procesul. Obiectivul principal rămâne asigurarea unor prețuri accesibile și menținerea unei perspective economice care să garanteze existența consumatorilor pentru energia produsă.
Dezvoltarea infrastructurii energetice rămâne un subiect critic, în contextul în care guvernul prelungește măsurile de suport în sector, inclusiv posibilitatea de reducere a consumului în mediul industrial. Stabilitatea sistemului este esențială pentru menținerea funcționării unităților de producție, în condițiile în care anumite facilități, precum reactorul de la Cernavodă, pot întâmpina dificultăți de repornire în anumite perioade.