Fondul american de private equity Carlyle Group a anunțat oficial că nu mai urmărește încheierea unui acord pentru achiziționarea activelor internaționale ale Lukoil. Această decizie vizează al doilea mare producător de petrol din Rusia, iar un purtător de cuvânt al fondului a confirmat retragerea pentru Reuters. Carlyle nu a furnizat alte detalii suplimentare privind motivele specifice care au dus la abandonarea acestui proces de negociere pentru portofoliul internațional.
Activele internaționale ale companiei Lukoil au fost scoase la vânzare anul trecut, ca urmare a sancțiunilor impuse de Statele Unite din cauza războiului declanșat de Rusia în Ucraina. Portofoliul respectiv a fost evaluat inițial la aproximativ 22 de miliarde de dolari și a atras interesul unor companii majore, precum Exxon Mobil. În timp ce Lukoil își gestionează vânzarea, o altă companie petrolieră rusă, Rosneft, a fost de asemenea sancționată, însă nu a anunțat nicio vânzare de active.
Conform unui acord preliminar stabilit pe 29 ianuarie 2026, Carlyle urma să achiziționeze activele Lukoil, cu excepția celor localizate în Kazahstan. Pentru a putea finanța această preluare masivă, Carlyle a purtat discuții pentru parteneriate cu fondurile Mubadala, XRG și IHC, cu sediul în Abu Dhabi. De asemenea, fondul a negociat cu US Development Finance Corporation (DFC), care reprezintă agenția guvernamentală a SUA dedicată tranzacțiilor de finanțare pentru dezvoltare.
În acest context, miliardarul american Todd Boehly pregătește o ofertă pentru aceleași active, încercând să detroneze grupul Carlyle. Boehly ar fi obținut sprijinul Guvernului SUA și al unor persoane influente din zona Golfului Persic, care au legături cu familia lui Donald Trump. Consorțiul său ar include DFC și pe șeicul Tahnoon bin Zayed al-Nahyan, consilierul pentru securitate națională al Emiratelor Arabe Unite, precum și familia miliardarului siriano-qatarez Al-Khayyat.
În România, prezența Lukoil este semnificativă prin deținerea rafinăriei Petrotel și prin comercializarea de carburanți prin intermediul unei rețele de peste 300 de stații de distribuție. Procesul de vânzare a activelor internaționale include aceste facilități și puncte de vânzare, afectând direct structura de distribuție a companiei ruse în regiune. Decizia Carlyle lasă portofoliul deschis către alți investitori care doresc să preia controlul asupra acestor infrastructuri energetice.
Tranzacțiile de acest tip în sectorul energetic sunt influențate direct de reglementările și sancțiunile geopolitice impuse de marile puteri. În cazul activelor rusești, aprobările finale de la nivel guvernamental în SUA sunt esențiale pentru finalizarea oricărui acord de achiziție. Această situație reflectă tensiunea dintre piețele de capital și contextul de sancțiuni internaționale aplicate în urma conflictului din Ucraina.