Situația de la centrala nucleară de la Cernavodă devine critică pe măsură ce nivelul apei de pe Dunăre continuă să scadă drastic. Joi, cursul Dunării a atins un nou record negativ de -256 cm, depășind pragul de -255 cm stabilit pe 20 septembrie. Prognozele actuale indică o agravare a situației, cu o scădere estimată până la -267 cm pe data de 13 octombrie, ceea ce pune presiune pe capacitatea de funcționare a unităților de la Cernavodă.
Secretarul de stat în ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a subliniat că reactoarele pot fi repuse în funcțiune doar dacă se respectă condiții de deplină siguranță. Există un risc tehnologic major: dacă pompele sunt utilizate în condiții nefavorabile, acestea se pot deteriora, ceea ce ar duce la nefuncționarea unității de energie nucleară pentru o perioadă de până la un an. În acest context, Comitetul Național pentru Situații de Urgență pregătește măsuri de intervenție și eventuale restricții de navigație.
Dumitru Chisăliță, președinte al Asociației Energia Inteligentă (AEI), estimează că repornirea reactoarelor înainte de finalul lunii octombrie este aproape imposibilă. Specialistul indică faptul că, pe baza prognozelor actuale, chiar și începutul lunii noiembrie pare puțin probabil pentru redeschiderea centralei. Scenariul cel mai realist ar putea fi cel în care funcționarea este restabilită abia la jumătatea sau în a doua parte a lunii noiembrie, în funcție de evoluția precipitațiilor.
Expertul Dumitru Chisăliță explică faptul că, pe termen scurt, autoritățile nu au soluții tehnice imediate, fiind dependente de ploi. Deși pe termen mediu există tehnologii și posibilitatea unor amenajări hidrotehnice, eforturile actuale de deviere a Dunării nu au dat rezultate, similar cu situația din anul 2003. România se află într-o poziție vulnerabilă, depinzând de factori externi precum consumul de energie din Bulgaria, Ungaria, Polonia și Grecia.
În prezent, securitatea energetică depinde de o serie de variabile imprevizibile, precum variațiile de consum sau schimbările bruște de vânt. Dumitru Chisăliță avertizează că, dacă prognozele meteo se schimbă și ploile nu vin în noiembrie, situația ar putea fi prelungită până în decembrie. Chiar și în cel mai optimist scenariu, autoritățile vor avea la dispoziție doar câteva luni pentru a implementa soluții care să prevină o criză similară în perioada verii viitoare.
Problema resurselor de apă este strâns legată de schimbările climatice, care afectează nu doar sectorul energetic, ci și asigurarea apei pentru populație, industrie și agricultură. Climatologii de la Administrația Națională de Meteorologie (ANM) au avertizat constant că extremele termice vor limita rezervele de apă disponibile. Această evoluție necesită o regândire a amenajărilor hidrotehnice și a strategiei de gestionare a resurselor pentru a preveni atât seceta, cât și riscurile de inundații.