Secretarul de stat în cadrul Ministerului Energiei, Cristian Bușoi, a declarat că redeschiderea Centralei de la Cernavodă în Sistemul Energetic Național nu este prevăzută pentru următoarea perioadă. Decizia este dictată de nivelul scăzut al debitului Dunării, care afectează procesul de răcire al reactoarelor. Conform prognozelor actuale, situația nu permite funcționarea unităților nucleare în cel puțin zece zile, din cauza lipsei apei necesare pompelor de răcire.
Cristian Bușoi a precizat că prognozele pentru următoarele 10 zile indică un nivel al debitului la intrarea în țară și al apei la Cernavodă insuficient pentru o reluare în siguranță a celor două reactoare. Deși s-au înregistrat două-trei zile cu ușoare creșteri, se estimează că în perioada următoare vor avea loc scăderi importante ale debitului. Repornirea centralei nucleare ar putea fi luată în calcul abia spre mijlocul lunii octombrie, în funcție de evoluția prognozelor hidrologice.
În prezent, lipsa energiei furnizate de Cernavodă este compensată prin diverse surse, însă importurile de energie rămân principala modalitate de suplimentare a sistemului. În funcție de nivelul producției de energie eoliană, importurile au variat între sub 1.500 și 2.500 de MW pe timp de seară. Pe lângă aceste importuri, sistemul beneficiază de funcționarea la capacitate maximă a centralelor pe gaz din România, de utilizarea energiei verzi pe timp de zi și de cele patru grupuri ale Complexului Energetic Oltenia.
În ciuda scăderii debitului, Cristian Bușoi a subliniat că nu există motive de alarmă sau semne de întrebare privind securitatea energetică. Guvernul dispune de planuri de rezervă și de comitete pregătite pentru orice tip de situație de criză. Totuși, nivelul actual al apei nu permite atingerea condițiilor tehnice necesare pentru a asigura funcționarea reactoarelor în siguranță, limitând astfel posibilitatea de a reveni la producția de energie nucleară imediat.
Situația actuală de la Cernavodă intervine într-un context în care menținerea producției este critică pentru stabilitatea sistemului. Conform unor declarații anterioare ale vicepreședintelui ANRE, Gabriel Andronache, Unitatea 1 a centralei ar trebui menținută în funcțiune până la trecerea sezonului de iarnă. Această necesitate de producție constantă subliniază importanța gestionării resurselor de apă pentru a asigura furnizarea energiei pe parcursul perioadelor de consum ridicat.
Contextul energetic național depinde în mod crucial de echilibrul dintre producția internă și importuri. În perioadele când producția de energie regenerabilă scade, precum seara, presiunea pe rețea este gestionată prin importuri masive. Capacitatea de a menține stabilitatea sistemului este influențată direct de disponibilitatea centralelor termice și de nivelul resurselor naturale, precum apa din Dunăre, esențială pentru marile unități de producție.