Reactoarele centralei nucleare de la Cernavodă nu vor fi repornite în cursul lunii septembrie, conform celor comunicate de reprezentanții Ministerului Energiei. Secretarul de stat Cristian Bușoi a explicat că situația rămâne rezervată, deoarece evoluția debitului Dunării este în prezent nefavorabilă pentru funcționarea unităților. Redeschiderea celor două reactoare ar putea avea loc abia spre mijlocul lunii octombrie, în funcție de prognozele meteorologice și hidrologice care vor urmări nivelul apei.
Problema principală vizează nivelul apei necesar pentru funcționarea în siguranță a pompelor de răcire ale reactoarelor. Cristian Bușoi a menționat că prognozele pentru următoarele 10 zile indică un debit la intrarea în țară și un nivel al apei la Cernavodă insuficient pentru redeschiderea centrală. Deși au existat câteva zile cu creșteri ușoare, se anunță în perioada următoare scăderi importante ale debitului Dunării, deși acestea nu reprezintă un semnal de alarmă pentru securitatea sistemului.
Pentru a compensa lipsa energiei electrice furnizate de Cernavodă, România apelează în principal la importuri. Cristian Bușoi a precizat că, pe lângă importuri, a fost esențială funcționarea celor patru grupuri din cadrul Complexului Energetic Oltenia. De asemenea, centralele pe gaz, precum OMV Brazi și Iernutul vechi, împreună cu alte unități mai mici, au funcționat la capacitate maximă pentru a susține cererea de energie din sistemul național.
Energia regenerabilă a jucat un rol crucial în echilibrarea sistemului în perioada de indisponibilitate a reactoarelor. În timpul zilei, producția solară a ajutat la acoperirea consumului, în timp ce în timpul serii, producția eoliană a redus necesarul de importuri. În momentele cu vânt puternic, importurile au fost sub 1500 de megawați, însă în perioadele cu vânt slab, necesarul de energie importată a crescut până la 2500 de megawați.
Înainte de oprirea reactoarelor, sistemul beneficia de supraproducție solară în timpul zilei, ceea ce permitea exportul de energie către Bulgaria, uneori la prețuri negative. În prezent, configurația s-a schimbat, iar capacitățile solare au înlocuit surplusul de energie care era anterior direcționat către sudul țării. Ministerul Energiei subliniază că există planuri de rezervă și comitete pregătite pentru a gestiona orice eventualitate în acest context de scădere a debitului.
Gestionarea resurselor de apă pentru centralele termice și nucleare este un factor critic pentru stabilitatea energetică a țării. Scăderea debitului Dunării afectează direct capacitatea de răcire a reactoarelor de la Cernavodă, obligând autoritățile să monitorizeze constant prognozele hidrologice. Această situație forțează sistemul energetic național să se bazeze pe un mix de importuri, energie eoliană, solară și unități pe gaz pentru a menține echilibrul între producție și consum.