România traversează o perioadă de o dificultate extremă în ceea ce privește siguranța alimentării cu energie electrică, conform unor declarații ale secretarului de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi. Criza este determinată de oprirea prelungită a ambelor reactoare de la Cernavodă și de scăderea dramatică a debitului Dunării, factori care au compromis capacitatea de producție internă. Autoritățile estimează că unitățile 1 și 2 de la Cernavodă vor rămâne indisponibile cel puțin până pe 15 octombrie.
Situația este agravată de prognozele meteorologice nefavorabile, care indică faptul că nivelul fluviului va rămâne la un minim istoric la intrarea în țară. Cristian Bușoi a precizat că, în ultimele 24 de ore, nivelul apei la Cernavodă a suferit fluctuații semnificative, scăzând brusc. Această evoluție neașteptată a problemelor de mediu a forțat menținerea centralei nucleare în regim de avarie, afectând direct și randamentul hidrocentralelor din țară.
Pentru a compensa deficitul de producție, sistemul național de energie se bazează pe unitățile de funcționare pe gaze naturale, care rulează la capacitate maximă. În plus, se apelează la energia eoliană și la interconectările cu rețelele vecine pentru a menține stabilitatea. Totuși, în orele de vârf, în special în jurul orei 21:00, importurile de electricitate vor atinge valori maxime istorice, estimate la aproximativ 3500 MW, pentru a acoperi cererea de consum.
În ciuda presiunii tehnice și financiare, Cristian Bușoi a exclus impunerea unor restricții de consum pentru populație sau pentru marii consumatori industriali. Deși rețeaua rezistă fără deconectări forțate, oficialul a avertizat că achizițiile masive de energie de pe piețele externe vor avea un impact asupra prețurilor. Orice zi în care reactoarele rămân închise din motive obiective și se apelează la importuri poate crește costurile pentru consumatori.
Deși situația regională este descrisă ca fiind stabilă, fără presiuni pe importurile din Ungaria, România rămâne într-o poziție vulnerabilă din cauza dependenței de piețele externe. Cristian Bușoi a subliniat că, în timpul zilei, producția internă este suficientă pentru a asigura consumul, însă dependența de importuri în perioadele de vârf rămâne un factor de risc economic major în contextul incertitudinilor geopolitice globale actuale.
Evoluția prețurilor la energie și impactul asupra consumatorilor sunt strâns legate de capacitatea de producție internă și de stabilitatea fluxurilor de import. În România, gestionarea acestor crize de aprovizionare necesită un echilibru între siguranța tehnică a rețelei și gestionarea costurilor de achiziție pe piețele internaționale, într-un context în care infrastructura de transport este supusă unor presiuni constante.