Comisia Europeană a anunțat oficial că gazul rusesc nu va mai fi transportat în Europa prin conducta Nord Stream după finalizarea conflictului din Ucraina. Această decizie vine ca un răspuns direct la o propunere comună formulată de Washington și Moscova, care urmărește revitalizarea acestui proiect controversat. Instituția europeană subliniază că infrastructura submarină, ce conectează Germania de Rusia pe o distanță de peste 1.200 de kilometri, rămâne sub regim de sancțiuni aplicate de Uniunea Europeană.
Situația actuală a conductelor este critică, Nord Stream 1 fiind inoperabilă în urma unei explozii survenite la mijlocul anului 2022. În același timp, Nord Stream 2 nu a reușit niciodată să obțină certificarea necesară de la guvernul german pentru funcționare. Paula Pinho, purtătorul de cuvânt principal al Comisiei, a declarat că Europa cunoaște costurile ascunse ale dependenței de combustibili fosili furnizați de Rusia, menționând că aceste resurse au fost utilizate ca o armă împotriva blocului european.
Poziția Comisiei este susținută de declarațiile președintei Ursula von der Leyen, care a afirmat că sancțiunile asupra energiei rusești vor persista până când Rusia va opri războiul. Această abordare a fost menționată și în cadrul unui summit al liderilor UE, în prezența președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Decizia europeană apare ca o reacție la un acord privind livrările de motorină încheiat între Donald Trump și Vladimir Putin, un gest care a provocat nemulțumirea autorităților din Europa.
Pentru a asigura tranziția, Comisia invocă legislația aprobată de statele membre care impune eliminarea treptată a tuturor importurilor de gaz rusesc până la sfârșitul anului 2027. Conform acestui calendar, contractele pe termen scurt de GNL au fost deja eliminate, în timp ce cele pe termen lung vor înceta până în ianuarie 2027. Ultima etapă vizează contractele de gaz prin conducte, precum cele asociate cu Nord Stream, care urmează să fie eliminate complet până în septembrie 2027.
Propunerea de relansare a fluxurilor de gaz include și un potențial investitor american, într-un plan care ar putea implica activele Lukoil, tehnologia nucleară și GNL-ul arctic. Această strategie ar putea fi utilizată de Washington pentru a atrage Rusia în negocieri prin beneficii economice. Totuși, europenii consideră abordarea greșită, deoarece ignoră obiectivele teritoriale ale lui Putin. În Germania, Alice Weidel de la AfD a promis reluarea Nord Stream, însă Friedrich Merz a insistat pe utilizarea surselor regenerabile.
Tranziția energetică a Uniunii Europene a dus la o scădere drastică a dependenței de gazul rusesc prin conducte, de la aproximativ 40% în 2021 la circa 6% în 2025. Această schimbare de paradigmă a implicat o orientare masivă către GNL-ul american, un proces care a generat costuri ridicate pentru consumatori. Modificarea legislației actuale ar necesita o nouă propunere din partea Comisiei și o majoritate calificată în rândul tuturor statelor membre.