Consiliul UE a aprobat, la data de 9 octombrie 2026, extinderea flexibilității bugetare pentru Grecia în scopul asigurării securității energetice. Această decizie vine după ce Comisia Europeană a recomandat, la 8 octombrie, activarea unei clauze similare și pentru Italia. Mecanismul este conceput pentru a acoperi investiții care reduc dependența de combustibili fosili, însă nu oferă nicio derogare pentru compensarea facturilor de energie sau pentru alte ajutoare de venit destinate consumatorilor.
Investițiile eligibile vizează măsuri care îmbunătățesc durabil securitatea energetică, precum instalarea pompelor de căldură, achiziția de baterii rezidențiale sau realizarea unor renovări energetice aprofundate. Pentru sectorul public și companii, pot fi finanțate rețelele electrice, stocarea energiei curate și alte proiecte de decarbonizare. Totuși, subvențiile pentru facturile de gaz, prețurile fixe sau reducerile de taxe pe combustibili fosili rămân în afara acestui regim de flexibilitate, fiind supuse regulilor bugetare obișnuite.
Limitele financiare pentru măsurile energetice sunt strict reglementate, fiind plafonate la 0,3% din PIB anual și la 0,6% cumulat pentru perioada 2026–2028. Aceste sume intră într-un plafon comun de 1,5% din PIB dedicat atât apărării, cât și energiei. Decizia nu reprezintă un grant european și nu creează un drept automat la ajutor, deoarece măsurile trebuie finanțate național și trebuie să aibă un impact bugetar direct, fiind evaluate individual de Comisia Europeană.
Procedura de activare a flexibilității a fost discutată în contextul presiunii prețurilor asupra bugetelor publice și a gospodăriilor. Kyriakos Pierrakakis, ministrul grec de finanțe și președintele Eurogrupului, a susținut necesitatea protejării celor afectați menținând în același timp credibilitatea fiscală. În acest proces, Comisia Europeană evaluează cererile, în timp ce Consiliul ia decizia finală privind activarea sau extinderea clauzei de derogare pentru fiecare stat în parte.
Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru economie și productivitate, a avertizat că introducerea repetată a unor noi flexibilități ar putea pune sub semnul întrebării angajamentul comun față de regulile fiscale. El a subliniat că sprijinul pe termen scurt ar trebui direcționat către persoanele vulnerabile. De asemenea, deși liderii UE au cerut un răspuns coordonat la prețurile energiei, concluziile Consiliului European nu modifică regulile bugetare și nu permit o derogare generală pentru facturi.
Aceste reglementări privind flexibilitatea bugetară se încadrează într-un context de monitorizare strictă a indicatorilor macroeconomici europeni. În cadrul supravegherii bugetare, se utilizează traiectoria cheltuielilor nete pentru a limita creșterea cheltuielilor publice. Deși statele pot solicita excepții temporare pentru depășirea plafonului comun de 1,5%, acestea depind de menținerea sustenabilității finanțelor publice și de angajamentele de ajustare bugetară ulterioară asumate de guvernele naționale.