Prețurile ridicate ale energiei electrică pun o presiune majoră asupra competitivității industriei din România, riscând să afecteze activitatea companiilor și capacitatea de a menține investițiile industriale. În cadrul celei de-a XIV-a ediții a Conferinței ”Energia în priză”, organizată de Grupul de presă BURSA, specialiștii au subliniat necesitatea accelerării investițiilor în producție, rețele și stocare într-un cadru stabil. Sectorul are nevoie de predictibilitate pentru a evita soluțiile de tipul „pompier”, care pot crea noi distorsiuni în piață.
Silvia Vlăsceanu, directorul executiv al Asociației Producătorilor de Energie Electrică - HENRO, a declarat că actuala criză energetică este parțial rezultatul reorganizării sistemului, instabilității politice și lipsei de predictibilitate. Ea a menționat că intervențiile grăbite nu pot repara în câteva luni problemele acum decenii neplanificate. Silvia Vlăsceanu a subliniat că deciziile luate de-a lungul anilor au creat situații dificile pe care specialiștii din sector încearcă să le rezolve de pe o zi pe alta, ceea ce nu funcționează în domeniu.
Senatorul Antal Istvan-Lorant, președintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale din Senatul României, a susținut că menținerea unor prețuri mari la energie pune în pericol economia. El a afirmat că pentru a ajuta industriile și a evita pierderea companiilor, acestea trebuie să beneficieze de un preț mai bun la energie. În același timp, Bende Sandor, președintele Comisiei de Industrii și Servicii din Camera Deputaților, a observat că prețul energiei s-a triplat în ultimii ani, în ciuda promisiunilor privind reducerea facturilor prin tranziția verde.
Bende Sandor a oferit detalii despre evoluția costurilor, menționând că în 2020 prețul era de 68 de bani per kWh, în timp ce în 2026 acesta a ajuns la 1,60 lei per kWh. Această creștere, combinată cu majorarea salariului minim, a forțat multe firme să absoarbă costuri imposibil de susținut, ducând la oprirea activității. Irene Mihai, Policy Officer în cadrul RPIA (Romanian Photovoltaic Industry Association), a subliniat că creșterea rapidă a capacităților regenerabile impune eliminarea barierelor pentru a continua punerea în funcțiune a proiectelor.
În ceea ce privește dezvoltarea proiectelor, Ovidiu Demetrescu, Partener OCD Capital & Resource și London Brokers, a indicat un trend de număr mare de proiecte avizate, dar cu rată mică de implementare. Deși există peste 1.000 de proiecte avizate și peste 100 de gigawați în ATR-uri, el estimează că doar 10% vor ajunge în funcțiune. Această situație ar duce la o creștere a ponderii regenerabilelor în producția națională de energie cu doar 5-7%, ceea ce descrie el ca fiind mult zgomot pentru foarte puțin rezultat.
Liviu Gavrilă, vicepreședintele RWEA (Romanian Wind Energy Association), a cerut respectarea directivelor europene în cadrul programelor de energie nucleară, eoliană și de stocare. El a avertizat că România nu poate acționa în mod izolat, fiind interconectată cu restul Europei. Conform lui Liviu Gavrilă, adaptarea la reglementările europene este esențială pentru a evita costuri ulterioare, subliniind că lipsa de adaptare în ultimele decenii a reprezentat o problemă majoră pentru sectorul energetic național.