Creșterea semnificativă a prețurilor la gazele naturale determină companiile europene de utilități să revină la utilizarea cărbunelui pentru producția de energie electrică. Această schimbare de paradigmă este impulsionată de perturbările transporturilor de gaze naturale lichefiate (GNL) prin Strâmtoarea Hormuz, cauzate de conflictul dintre Iran și Statele Unite. În acest context, prețul de referință al gazelor europene a depășit pragul de 80 de euro pe megawatt-oră, atingând cel mai înalt nivel din ultimii trei ani.
Conform datelor furnizate de compania de analiză ICIS, centralele pe cărbune și lignit au devenit, în medie, mai profitabile decât cele pe gaze pentru prima dată cel puțin din 2024. Această evoluție inversează tendința economică de lungă durată, prin care ponderea cărbunelui în mixul energetic european era în scădere constantă. Indicatorul „clean dark spread”, care măsoară profitabilitatea cărbunelui, a cunoscut o creștere puternică de la izbucnirea conflictului de la sfârșitul lunii februarie, în timp ce „clean spark spread” pentru gaze s-a prăbușit.
Producția de energie electrică bazată pe cărbune ar urma să crească cu aproximativ 25% în următoarele șase luni, compensând o scădere de proporții similare a producției centralelor pe gaze. Totuși, capacitatea de reacție a sistemului european este limitată de numărul de centrale care au fost deja retrase din funcțiune în ultimii ani. Datele Eurostat arată că ponderea cărbunelui în producția de energie electrică a Uniunii Europene a scăzut de la peste o treime în 1990 la un minim istoric de 9,2% în 2025.
Situația este critică în Germania, cea mai mare piață de energie electrică și cel mai mare consumator de gaze din Europa. Producția centralelor germane pe cărbune ar putea atinge în trimestrul al patrulea limita practică de funcționare, un nivel comparabil cu cea mai înaltă producție trimestrială înregistrată vreodată pentru capacitățile rămase. Florian Boehnke, analist ICIS, a avertizat că, chiar dacă prețul gazelor ar ajunge la 100 de euro/MWh, sectorul energetic nu ar mai putea reacționa cu mult peste nivelul actual.
Reorientarea către cărbune ar putea deveni o realitate pe termen lung, nu doar o reacție temporară la lipsa de GNL. Analistul Martei Wroniszewska de la Veyt estimează că producerea energiei din cărbune ar putea rămâne mai ieftină decât cea pe gaze pe parcursul anului viitor și, posibil, până în martie 2028. Această perspectivă este susținută de prețurile contractelor cu scadențe îndepărtate, care indică faptul că traderii se așteaptă la o persistență a problemelor de aprovizionare pe piață.
Evoluția actuală a piețelor de energie se înscrie într-un context de volatilitate globală a resurselor fosile. Deși sursele regenerabile pot înlocui parțial combustibilii fosili, producția lor rămâne dependentă de condițiile meteorologice, necesitând centralele pe cărbune și gaze pentru echilibrarea sistemului. În Germania, flexibilitatea sistemului a fost redusă suplimentar și de închiderea ultimei centrale nucleare în anul 2023, decizie luată după ce prețurile gazelor coborâseră de la nivelurile record din perioada crizei energetice.