Cristian Bușoi a declarat că prețurile la energia electrică din România vor avea dificultăți în a scădea semnificativ atât timp cât Uniunea Europeană nu găsește o soluție sustenabilă pentru reducerea costurilor la nivelul întregului bloc. Demnitarul a subliniat că, în conformitate cu legile economice, o ofertă crescută față de cerere ar trebui să ducă la scăderea prețurilor, însă acest proces depinde de dinamica piețelor europene.
Pentru a gestiona evoluția pieței, oficialul a indicat că stocarea reprezintă o soluție critică pe care trebuie accelerată. Ministerul Energiei a lansat la începutul lunii septembrie un call de proiecte pentru cofinanțarea capacităților de stocare de sine stătătoare, proces care a cunoscut întârzieri la etapele de evaluare și contractare. În acest context, se lucrează în coordonare cu AFIR pentru gestionarea schemei de autoconsum și a proiectelor integrate de stocare și producție pentru instituțiile publice și unitățile administrativ-teritoriale.
Pe planul capacităților de producție, Cristian Bușoi a menționat că investițiile rămân esențiale, anticipând o creștere masivă a cererii de electricitate cauzată de Data Center și AI Center. Pentru perioada de toamnă, a fost necesară utilizarea rezervelor de apă de la Hidroelectrica și a grupului de la Complexul Energetic Oltenia. Totodată, a fost subliniat importanța redeschiderii rapidă a Cernavodă 1 și 2 pentru a asigura securitatea energetică și pentru a evita creșteri bruște ale prețurilor la sfârșitul anului.
În ceea ce privește infrastructura pe gaz, demnitarul a punctat că este extrem de important ca marile investiții, precum Mintia și noua centrală de la Iernut, să intre în funcțiune la începutul anului viitor. Deși ritmul de integrare a surselor regenerabile, precum solarul și eolianul, este unul bun, există nevoia de îmbunătățire a proceselor de autorizare și reducerea birocrației. Aceste măsuri sunt văzute ca pași necesari pentru ca România să devină o țară exportatoare de electricitate până în anul 2028.
Evoluția sectorului energetic este strâns legată de capacitatea de producție și de stabilitatea piețelor de energie. În România, sectorul este influențat de investiții majore, precum cea de 560 de milioane de euro a OMV Petrom pentru o unitate de producție de carburanți sustenabili la rafinăria Petrobrazi. Aceste proiecte de infrastructură și capacități de producție sunt elemente cheie în contextul unui mediu economic european în care prețurile la energie rămân un factor de volatilitate major.
În concluzie, Cristian Bușoi consideră că transformarea României într-un exportator de energie va genera venituri suplimentare prin dividende și taxe pentru bugetul de stat. Aceste resurse ar putea servi drept bază pentru scheme de sprijin destinate industriei și marilor consumatori energo-intensivi. Succesul acestui model depinde însă de menținerea unui echilibru între atragerea investitorilor și asigurarea unui consum stabil pe termen lung.