Situația energetică de la Cernavodă a devenit critică pe măsură ce debitul Dunării scade, afectând capacitatea de producție a centralei. Comunitatea de specialiști din sectorul energetic este căutată pentru a identifica soluții tehnice viabile care să permită repornirea unității, în condițiile în care nivelul apei nu crește. Această problemă este extrem de complexă, deoarece debitul actual este considerat dincolo de orice minim istoric înregistrat anterior în regiune.
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), subliniază că, deși există posibilități de implementare a unor soluții tehnice, procesul de aplicare a acestora ar putea dura zeci de luni. În acest context, tehnicienii din România și de peste hotare trebuie să propună strategii care să depășească scenariile actuale de funcționare. Obiectivul principal rămâne găsirea unei metode care să asigure stabilitatea energetică într-un moment de incertitudine majoră.
Reprezentanții Ministerului Energiei au avertizat că centrala nu va putea fi repornită în următoarele 10 zile. Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a declarat că prognozele sunt extrem de îngrijorătoare, avertizând că perioada iarnă și primăvara anului 2027 ar putea fi marcate de prețuri foarte mari la electricitate. Această perspectivă de creștere a costurilor este susținută și de situația din Europa, unde strategiile de gestionare a crizei rămân neclare.
Administrația Națională Apele Române confirmă gravitatea situației prin datele privind debitul de 1.250 mc/secundă. Ana-Maria Agiu, specialist relații publice în cadrul instituției, a precizat că acest nivel este staționar și mult sub media de 3.900 mc/secundă din perioade similare. Ea a menționat că, de la oprirea centralei pe 13 august, nivelul a fost de minus 230 de centimetri, iar prognoza pentru 13 octombrie indică un nivel de 265 de centimetri.
Pe măsură ce sezonul rece avansează, consumul de energie crește, în timp ce producția solară scade semnificativ. În plus, centralele pe gaz Minitia și Iernut nu au termene ferme de conectare la rețea, iar criza din Orientul Mijlociu a dus la o creștere a prețului gazului. Această evoluție a costurilor resurselor primare va influența direct prețul energiei electrice pe piață, adăugând presiune pe un sistem deja fragilizat de scăderea producției hidro.
Sectorul nuclear de la Cernavodă se confruntă cu necesități mari de investiții pentru modernizare. Nuclearelectrica a manifestat intenția de a solicita un împrumut de 800 de milioane de euro de la BEI, fonduri care ar fi direcționate către proiectul de retehnologizare a Unității 1 a Centralei de la Cernavodă. Această necesitate de capital subliniază complexitatea infrastructurii necesare pentru menținerea siguranței și eficienței operaționale pe termen lung.