Europa pornește spre sezonul rece într-un context de incertitudine energetică, marcat de dublarea prețurilor la gazul natural în ultimele două luni. Situația este agravată de depozitele de stocare care sunt mult mai mici decât în perioadele precedente, generând temeri pentru stabilitatea sectoarelor industriale. Prețul gazului european a depășit pragul de 75 de euro/MWh, o valoare de peste două ori mai mare față de nivelul înregistrat în anul trecut.
Conflictul din Orientul Mijlociu și perturbările de transport prin Strâmtoarea Ormuz au propulsat cotațiile la cele mai înalte niveluri din ultimul trienniu. Această volatilitate afectează direct companii precum Bridgnorth Aluminium, care plătește lunar aproximativ 1,1 milioane de lire sterline pentru gaze și electricitate. Pentru acest producător britanic, energia reprezintă circa 18% din costurile totale, forțând compania să analizeze amânarea lucrărilor de mentenanță sau prelungirea vacanțelor de Crăciun.
Nivelul rezervelor de gaze este îngrijorător, depozitele europene fiind alimentate doar în proporție de 66%-67%, un nivel minim pentru ultimul deceniu și jumătate. În Germania, capacitatea de stocare a scăzut la un nivel de 53%-54%, în timp ce în Olanda cifrele sunt și mai reduse. Dificultatea de a refacerea stocurilor în timpul verii a fost cauzată de întreruperile transporturilor de gaze naturale lichefiate din Orientul Mijlociu.
Sectorul industrial este într-un dezavantaj competitiv față de piețele din China, India sau Statele Unite din cauza costurilor. Asociația Eurometal estimează că pierderile de locuri de muncă în industria manufacturieră europeană ar putea atinge 300.000 de unități până la finalul anului. În Marea Britanie, industria chimică a suferit deja o scădere a producției de 60% față de 2021, în condițiile în care cel puțin 25 de unități de producție au fost închise.
Industria chimică rămâne una dintre cele mai vulnerabile, deoarece gazul este utilizat atât ca sursă de energie, cât și ca materie primă. În Italia, ponderea energiei în valoarea producției chimice a crescut de la 14% în 2021 la 18%, cu posibilitatea de a ajunge la 23% dacă prețurile rămân ridicate. Eurofer avertizează că aceste costuri vor duce inevitabil la întreruperi ale producției, care pot deveni permanente dacă criza actuală se prelungește.
Deși Comisia Europeană susține că nu există un risc imediat de penurie de aprovizionare datorită diversificării surselor și a capacității de import de LNG, presiunea economică rămâne severă. Europa intră în iarna 2026-2027 cu o capacitate de import de LNG mai mare decât în timpul crizei din 2022, însă dificultatea de a plăti energia amenință viabilitatea multor companii europene.