Sectorul energetic din România se confruntă cu o discrepanță majoră între necesarul de modernizare al infrastructurii și abordarea autorităților publice. Daniela Daraban, Director Executiv la Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), a subliniat că rețelele de distribuție au nevoie de investiții care să fie de două ori sau chiar de trei ori mai mari decât nivelul actual. Această necesitate este impusă de transformările tehnologice și de noile moduri de producție și consum de energie.
Problema centrală identificată de Daniela Daraban este faptul că dialogul cu statul se limitează la nivelul tarifelor, în loc să abordeze volumul de capital necesar. În prezent, discuțiile guvernamentale vizează reducerea impactului tarifului de distribuție, deși acesta este instrumentul prin care se finanțează rețelele. Reprezentanta ACUE susține că este imposibil să se asigure investiții masive dacă se încearcă simultan limitarea tarifelor, propunând în schimb eficientizarea costurilor existente pentru a integra noile tehnologii.
În ceea ce privește managementul energetic, Daniela Daraban a criticat modul în care statul gestionează sectorul, având în proprietate 80% din producția de energie. Ea a menționat că, în ultimii 10-15 ani, a existat un deficit constant între cererea de energie și producția disponibilă. În acest context, directorul executiv a sugerat că statul ar trebui să admită gestionarea deficitară a companiilor de stat și să eventualeze delegarea activităților către mediul privat.
Pe partea de stabilitate a prețurilor, Alexandru Chiriță, directorul general al Electrica (EL), anticipează o scădere a costurilor după anul 2027. Această prognoză este legată de intrarea în funcțiune a unor investiții majore în capacități de producție, precum centralele pe gaz de la Mintia, cu 1.700MW, și Iernut, cu 430MW. Totuși, Alexandru Chiriță a avertizat că sumele mari de recuperat de furnizori de la stat, din schema de compensare, au un impact direct asupra costului final plătit de consumatori.
Situația financiară a furnizorilor este agravată de o datorie de cinci miliarde de lei către mediul privat, acumulată în ultimii doi ani. Daniela Daraban a punctat că procesul de evaluare la autoritatea de reglementare este extrem de lent, dosarele de la luna mai 2024 fiind încă în evaluare. Această întârziere afectează capacitatea furnizorilor de a refinanța reducerile de preț, creând blocaje în funcționarea normală a pieței de energie.
Evoluția prețurilor la energie în România este influențată și de decizii fiscale, precum reducerea cotei de TVA pentru gigacalorii de la 21% la 11%, măsură care a dus la scăderea prețului de la 1 noiembrie. Acest cadru legislativ se suprapune peste necesitatea de a asigura un preț competitiv, care să acopere toate costurile de funcționare ale sectorului energetic, într-un mod rezonabil pentru economie.