Debitul Dunării înregistrează primele semne de creștere după o perioadă hidrologică dificilă, oferind o perspectivă favorabilă pentru sistemul energetic. La intrarea în România, punctul de măsurare de la Baziaș a ajuns la 1.550 de metri cubi pe secundă. Conform prognozelor, acest flux este estimat să urce până la 1.650 mc/s până la sfârșitul săptămânii viitoare, deși valorile rămân semnificativ sub normalul lunii septembrie.
Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) indică faptul că, în perioada 19-26 septembrie, debitul la Baziaș va rămâne în jurul valorii de 1.550 mc/s în primele două zile. Ulterior, se anticipează o creștere treptată până la aproximativ 1.650 mc/s. Totuși, această valoare reprezintă mai puțin de jumătate din debitul mediu multianual de 3.800 mc/s pentru luna septembrie, indicând un regim hidrologic încă departe de normalitate.
Evoluția debitelor este monitorizată cu atenție din cauza impactului asupra centralei nucleare de la Cernavodă. Nivelul scăzut al apei a dus la oprirea celor două unități de producție, necesitând un plan de intervenție aprobat de Comitetul Național pentru Situații de Urgență. Acesta prevede, dacă este necesar, dirijarea de apă prin nave, barje, instalarea de structuri modulare sau utilizarea unor pompe de mare capacitate pentru a asigura răcirea reactoarelor.
O revenire la un regim normal de debit ar putea reduce necesitatea de a compensa lipsa producției nucleare prin alte surse sau importuri. La începutul lunii septembrie, un oficial al Ministerului Energiei estima că absența celor două unitate de la Cernavodă impune acoperirea unui deficit de aproximativ 1.200-1.300 MW. Deși creșterea debitului este un semnal pozitiv, reluarea producției depinde de îndeplinirea unor condiții tehnice stricte de siguranță la priza de apă.
În timp ce Dunărea arată semne de recuperare, situația râurilor interioare rămâne critică. Pentru întreaga lună septembrie, regimul hidrologic al acestora este estimat la doar 30%-50% din mediile multianuale. În special, bazinele Crasna, Barcău, Crișul Repede, Crișul Negru, Crișul Alb, Bârlad, Râmnicu Sărat, cursul superior al Siretului și zonele din Dobrogea se confruntă cu debite sub pragul de 30% din normalitate.
Monitorizarea constantă a nivelurilor de apă este esențială pentru stabilitatea infrastructurii critice din România. În contextul în care seceta a afectat navigația și activitățile economice, orice creștere a debitului Dunării contribuie la diminuarea riscurilor pentru sistemul energetic național. Totuși, distanța dintre valorile actuale de la Baziaș și debitul necesar pentru funcționarea completă a centralei de la Cernavodă rămâne încă semnificativă.