Debitul Dunării la intrarea în țară, pe secțiunea Baziaș, va experimenta o creștere ușoară pe parcursul zilei de duminică. Conform prognozei hidrologice emise de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) pentru intervalul 18 octombrie, ora 07:00 – 19 octombrie, ora 07:00, valoarea va ajunge la 1.300 m3/s. Această cifră reprezintă o evoluție față de nivelul de 1.250 m3/s înregistrat sâmbătă, însă rămâne semnificativ sub media multianuală a lunii octombrie, care este de 3.900 m3/s.
În aval de Porțile de Fier, dinamica debitelor va fi variată pe diferite sectoare. Pe sectorul Gruia – Zimnicea se prevede o ușoară urcare a debitelor, în timp ce pe sectorul Giurgiu – Călărași nivelurile vor rămâne în staționare. În schimb, pe sectorul Cernavodă – Tulcea se anticipează o scădere a debitului. În general, debitele râurilor vor fi staționare, cu excepția afluenților de dreapta ai Siretului, unde se așteaptă o scădere a nivelurilor.
Există posibilitatea unor creșteri izolate de niveluri și debite pe anumite râuri mici din zonele de deal și munte, în special în regiunile din centrul și estul țării. Aceste variații ar putea apărea ca urmare a precipitațiilor prognozate și a procesului de propagare. Totuși, nivelurile de pe râuri, măsurate la stațiile hidrometrice, se vor menține sub Cotele de atenție, neexistând astfel riscuri imediate de inundații cauzate de aceste creșteri punctuale.
Nivelul apei în Dunăre are o importanță strategică și pentru piața de energie din România. Un debit scăzut a afectat anterior funcționarea sistemului energetic, ducând chiar la oprirea centralei de la Cernavodă. În acest context, Nuclearelectrica a inclus în propunerea de rectificare bugetară o estimare privind reluarea activității. Ambele unități nucleare ale centralei de la Cernavodă vor fi repornite la data de 1 noiembrie, conform informațiilor disponibile.
În perioada precedentă, debitele râurilor au fost în general staționare, cu excepția unor bazine specifice precum Vișeu, Iza, Suceava, Moldova, Bistrița sau bazinele superioare ale Someșului, Mureșului, Oltului, Trotușului și Buzăului, unde s-au înregistrat creșteri ușoare. În general, debitele s-au situat sub mediile multianuale lunare, cu valori între 30% și 90% din acestea. Valori extrem de mici, sub pragul de 30%, au fost observate pe râurile din bazinele Iza, Lăpuș, Crasna, Barcău, Crișuri, Timiș, Bârzava, Moravița, Caraș, Nera, Cerna, Jiu, Bârlad, Jijia și pe cursul superior al Vedei.
Monitorizarea debitelor fluviilor este esențială pentru gestionarea resurselor de apă și pentru stabilitatea infrastructurii energetice naționale. În România, indicatorii hidrologici sunt utilizați constant pentru a evalua riscurile de secetă sau de viitoare inundații, având un impact direct asupra sectoarelor de producție hidroelectrică și de răcire a reactoarelor nucleare, elemente critice pentru echilibrul energetic al țării.