România se confruntă cu un deficit de energie electrică în intervalul orar de seară, din cauza lipsei capacităților de stocare a energiei. Fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, a explicat că țara a investit masiv în producția fotovoltaică și eoliană, însă nu a alocat fonduri suficiente pentru sistemele de depozitare. Această strategie a generat o situație de supraproducție în timpul zilei, urmată de un deficit de energie seara, când consumul este mult mai ridicat.
Conform declarațiilor oferite de Bogdan Ivan, România a asumat cele mai agresive ținte de carbonizare din Uniunea Europeană în ultimii șase ani. În cadrul negocierilor pentru exercițiul financiar actual și pentru PNRR, s-a solicitat finanțare exclusiv pentru producția de energie fotovoltaică și eoliană, fără a include stocarea. Rezultatul a fost instalarea a 6 gigawați de putere fără nicio capacitate de înmagazinare, ignorând normativul care recomandă dublul capacității de stocare pentru fiecare megawatt instalat.
Situația actuală este agravată de faptul că, în perioadele cu intensă radiație solară, există o supraproducție de energie în regiune. Fără sisteme de stocare care să permită utilizarea acestei energii în intervalul de vârf, cuprins între orele 18:00 și 22:00, energia este vândută uneori la prețuri negative. Bogdan Ivan a subliniat că această direcție a fost rezultatul unei viziuni politice a Guvernului și a Ministerului Energiei, care a prioritizat producția în detrimentul stocării.
Procesul de obținere a aprobărilor pentru proiectele de stocare este descris ca fiind extrem de dificil și lent. Bogdan Ivan a menționat că, deși a propus simplificarea procedurilor prin acte normative, aceste proiecte au rămas blocate în sertare. În prezent, pentru construirea unui parc de stocare sunt necesare 6-8 luni de lucrări, însă procesul de obținere a aprobărilor poate dura până la un an și jumătate, ceea ce încetinește dezvoltarea infrastructurii necesare.
În ceea ce privește cifrele actuale, România dispune de aproximativ 1.600 de megawați capacitate de stocare instalată, cu o prognoză de peste 2.000 de megawați până la finalul acestui an. Totuși, Bogdan Ivan a semnalat un deficit mediu de circa 2.000 de megawați de la începutul lunii august, moment în care cele două reactoare de la Cernavodă au fost oprite. Dacă țara ar avea 4.000 de megawați instalați, ar putea reduce importurile scumpe de energie.
Evoluția pieței energetice din România este strâns legată de capacitatea de producție și de stabilitatea rețelelor de distribuție. Deficitul de energie și fluctuațiile de preț sunt factori care influențează direct costurile pentru consumatori și companii. În contextul actual, gestionarea corectă a vârfurilor de consum și dezvoltarea infrastructurii de stocare rămân priorități critice pentru asigurarea securității energetice naționale și reducerea dependenței de importuri.