Comisia Europeană a prezentat o propunere de reformă a modului în care sunt calculate și aplicate costurile sistemului energetic în Uniunea Europeană. Planul, prezentat pe 17 iulie 2026, include un set de măsuri de tip „future-proof” pentru facturile de electricitate, alături de un Plan de acțiune pentru electrificare. Obiectivul central este sporirea accesibilității energiei pentru gospodării și companii prin reducerea anumitor costuri de rețea și stimularea utilizării contoarelor inteligente.
Analiza documentelor europene relevă faptul că o parte semnificativă din factura finală nu reprezintă energia consumată propriu-zisă. Tarifele de rețea constituie aproximativ 27% din factura gospodăriilor și 21% din cea a companiilor. La acestea se adaugă taxele și impozitele naționale, care reprezintă încă 24% pentru gospodării și 16% pentru firme, ceea ce înseamnă că costurile sistemului pot egala valoarea energiei consumate.
Disputa europeană vizează modul de decizie asupra tarifelor, în timp ce Comisia Europeană susține că un set de principii comune va crește transparența pieței. Totuși, Franța, Germania, Italia, Polonia, Finlanda, Spania și Țările de Jos cer o marjă mai mare de decizie pentru autoritățile naționale. Aceste state preferă orientări adaptabile la particularitățile piețelor locale în locul unor obligații europene detaliate și uniforme.
Germania a manifestat rezerve specifice privind abordarea Comisiei în ceea ce privește fiscalitatea energiei. Berlinul susține că anumite modificări ar trebui negociate prin cadrul legislativ european corespunzător fiscalității, nu prin legislația privind designul pieței de electricitate. Această poziție reflectă dorința de a păstra controlul asupra mecanismelor de taxare, într-un context în care electrificarea transportului și a industriei crește cererea de energie.
Un alt punct critic este gestionarea accesului la rețea, unde proiectele concurează pentru o capacitate limitată. Comisia Europeană propune principii precum „first-ready, first-served” pentru a asigura transparență în listele de așteptare. Totuși, pentru state precum Franța, Spania, Portugalia sau Suedia, alegerea proiectelor care primesc conectare are implicații majore de securitate energetică și competitivitate industrială, depășind simplul aspect tehnic.
Pentru a susține tranziția energetică, Comisia Europeană își propune ca, până în 2030, prețul electricității să nu depășească de 2,5 ori prețul gazului pentru gospodării și de două ori pentru industrie. Această țintă este esențială deoarece, în prezent, electricitatea este adesea mai scumpă decât gazul. Reforma tarifelor devine astfel un instrument de combatere a decalajului de costuri dintre combustibilii fosili și electricitate.
Investițiile necesare pentru modernizarea și extinderea rețelelor europene sunt estimate de Comisia Europeană la valori cuprinse între 75 și 100 de miliarde de euro anual. Această expansiune este impusă de necesitatea de a transporta energia produsă de noile capacități regenerabile și de a alimenta centrele de date, pompele de căldură și mașinile electrice, care vor solicita cantități suplimentare de electricitate pe parcursul deceniului.