Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, participă la Luxemburg la prima reuniune a Consiliului TTE Energie de la preluarea mandatului său. Agenda oficială a discuțiilor include teme critice pentru sectorul energetic european și pentru România, concentrându-se pe asigurarea securității aprovizionării cu energie în perspectiva iernii 2026-2027. Pe lângă gestionarea resurselor, discuțiile vor viza și tarifele de rețea, precum și direcțiile politicii energetice europene care vor intra în vigoare după anul 2030.
În cadrul reuniunii Alianței Nucleare, accentul va fi pus pe rolul pe care energia nucleară îl poate juca în viitorul mix energetic al continentului. Discuțiile vizează contribuția acestui tip de energie la asigurarea unei producții stabile, având în același timp emisii reduse de carbon. Oficialii instituției au subliniat că participarea la aceste evenimente permite prezentarea priorităților naționale și contribuția la deciziile privind viitorul politicilor energetice la nivel european.
Pentru România, aceste teme sunt esențiale pentru siguranța alimentării cu energie, dezvoltarea capacităților de producție și modernizarea infrastructurii. Dumitru Chisăliță a oferit detalii despre situația de la Cernavodă, menționând că unul dintre reactoare ar putea fi repornit în jurul datei de 15 noiembrie, cu condiția ca prognozele privind debitul Dunării să se mențină. Această perspectivă de repornire este strâns legată de nivelul apei necesar pentru funcționarea reactoarelor.
Situația energetică națională a fost marcată de o stare de alertă, în vigoare de la 1 august, după oprirea unităților de la Cernavodă. Prima unitate a fost oprită pe 28 iulie, iar a doua pe 13 august, din cauza debitului redus al Dunării care a afectat sistemele de răcire. Nuclearelectrica estimase anterior, într-o notă privind rectificarea bugetului, că ambele unități vor fi repuse în funcțiune la data de 1 noiembrie 2026.
Impactul deficitului de apă a afectat și capacitatea hidrocentralelor de la Porțile de Fier, care au suferit o înjumătățire a producției. Aceste hidrocentrale contribuie, la nivel multianual, cu o proporție de 10-15% din energia națională. Din cauza acestor constrângeri cauzate de nivelul scăzut al apei în bazinul de aspirație al pompelor de răcire, starea de alertă energetică a fost prelungită până la finalul acestei luni.
Gestionarea resurselor de apă și stabilitatea producției de energie electrică rămân puncte sensibile pentru sistemul național de energie. În perioadele de debit scăzut al râurilor, capacitatea de generare a energiei prin metode hidroelectrice sau prin răcirea reactoarelor nucleare este direct afectată, necesitând monitorizarea constantă a indicatorilor hidrologici pentru a evita întreruperile în aprovizionarea consumatorilor.