Unul dintre reactoarele de la Centrala Nucleară Cernavodă ar putea fi repornit la începutul lunii noiembrie, moment în care presiunea asupra sistemului energetic ar putea fi redusă. Această posibilitate a fost menționată de fostul secretar de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, în cadrul evenimentului Energy Forum Ediția a XVI-a: Energia României: de la criză la avantaj economic. Repornirea vine după o perioadă de indisponibilitate a unităților nucleare.
Situația energetică a fost marcată de închiderea celor două reactoare de la Cernavodă, primul dintre acestea fiind oprit la sfârșitul lunii iulie, iar al doilea pe 13 august. Cristian Bușoi a explicat faptul că această lipsă de capacitate a generat o presiune mare, care se va reflecta în prețurile de energie din toamna și iarna acestui an, precum și în primăvara anului viitor. Totuși, există premise că măcar un reactor va fi redeschis la începutul lunii viitoare.
În ciuda repornirii, fostul secretar de stat a subliniat că acest eveniment nu va determina automat o scădere a prețurilor la electricitate. Cristian Bușoi a argumentat că prețurile rămân relativ aliniate pe Piețele pentru Ziua Următoare (PZU), atât la nivel regional, cât și la nivel european. Atât timp cât o parte semnificativă din electricitatea României se tranzacționează pe PZU și nu se trece către contracte pe termen lung, volatilitatea va persista sub influența piețelor externe.
În ceea ce privește poziția României față de restul Europei, Cristian Bușoi a precizat că prețurile nu sunt cele mai mari din Uniunea Europeană în termeni absoluți. România se situază pe locul 9 în Uniunea Europeană în primul semestru din 2026 privind prețurile absolute pentru populație. Totuși, dacă prețurile sunt ajustate la puterea de cumpărare, România poate fi considerată având cel mai mare preț la electricitate din Uniunea Europeană, afectând astfel competitivitatea industriilor.
Pentru sectorul industrial, prețul mediu de aproximativ 110 euro/MWh estimat pentru anul 2025 a fost ușor peste media europeană. Cristian Bușoi a menționat că prețurile ridicate afectează industriile energo-intensive și contribuie la inflație. De asemenea, a observat că, deși proiectele private și prosumatorii au extins sistemul, investițiile companiilor de stat și acțiunile instituțiilor publice, inclusiv ale Ministerului Energiei, ar fi putut avansa într-un ritm mult mai accelerat.
Contextul energetic actual este marcat de provocări la nivelul întregii Uniuni Europene, cauzate în principal de conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu. Aceste evenimente geopolitice mențin prețurile la energie la niveluri ridicate, afectând stabilitatea economică. În acest cadru, dezvoltarea capacităților de stocare și accelerarea investițiilor în infrastructura de producție sunt văzute ca elemente esențiale pentru gestionarea volatilității piețelor de energie.