Alegerea unei locuințe nu se rezumă doar la prețul de achiziție sau la finisaje, ci implică o analiză atentă a eficienței energetice. Diferențele dintre blocurile noi și cele vechi influențează direct necesarul de energie pentru încălzire și răcire. Factori precum izolația, orientarea clădirii și sistemul de încălzire determină cât de costisitoare va fi locuința după mutarea proprietarilor în spațiul respectiv.
Un instrument fundamental în acest proces este certificatul de performanță energetică, care este obligatoriu prin lege la vânzare sau închiriere. Denisa Diaconu, specialistă în probleme de energie și project manager în cadrul Buildings Performance Institute Europe (BPIE), subliniază că acesta oferă informații vitale despre clasa energetică a apartamentului. Această clasă este evaluată pe o scară de la A, pentru cele mai performante clădiri, până la G, pentru cele cu cele mai slabe performanțe.
Pentru construcțiile noi, standardele sunt mult mai riguroase, fiind obligatoriu respectarea normelor privind clădirile cu consum aproape zero de energie (nZEB). Denisa Diaconu explică faptul că, conform legislației transpuse în România, pentru tot ce s-a construit după 2020, minim 30% din consumul clădirii trebuie să fie acoperit de surse regenerabile. Acest lucru asigură un avantaj competitiv în ceea ce privește costurile operative ale locuinței pe termen lung.
În cazul blocurilor vechi, modernizarea sistemelor de încălzire reprezintă o provocare tehnică și economică mai complexă. Denisa Diaconu menționează că instalarea pompelor de căldură poate fi dificilă în clădirile existente, mai ales în contextul discrepanței de preț între electricitate și gaz. Totuși, dezvoltările rezidențiale noi pot integra aceste sisteme verzi direct din faza de proiectare, facilitând un consum de energie mult mai scăzut.
Arhitectura și orientarea clădirii joacă, de asemenea, un rol crucial în eficiența termică a locuinței. O clădire expusă spre sud poate beneficia de încălzire naturală, ceea ce poate crește temperatura interioară cu un grad. Denisa Diaconu precizează că modul în care este proiectat blocul influențează direct necesarul de energie, iar o bună performanță energetică trebuie asigurată încă din etapa de proiectare a structurii.
Cadrul legislativ privind performanța energetică a clădirilor în România este reglementat de Legea nr. 372/2005, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2007. Metodologia de calcul a acestor indicatori este actualizată periodic, fiind guvernată de Ordinul nr. 16/2023. Aceste reglementări urmăresc armonizarea standardelor naționale cu directivele europene, precum Directiva (UE) 2024/1275, care introduce noi cerințe pentru clădirile cu emisii zero.