Prețurile la energiile fosile și utilitățile casnice au înregistrat creșteri semnificative în Europa la începutul lunii octombrie 2026. Cotațiile futures de referință Dutch TTF pentru gazul natural au urcat la 87,20 euro pe megawatt-oră (MWh), de la aproximativ 32 de euro înainte de conflictul din Orientul Mijlociu. Această evoluție este cauzată de blocajele din Strâmtoarea Hormuz și de nivelul scăzut de umplere al depozitelor europene, în contextul în care prin acest canal trece o cincime din consumul mondial de gaz natural lichefiat (GNL).
Evoluția prețurilor la combustibilii auto a fost mult mai rapidă decât cea a utilităților casnice în perioada februarie - octombrie 2026. Motorina a crescut cu 35%, iar benzina cu 23%, în timp ce prețurile medii la gazele naturale pentru consumatorii din UE au avansat cu 12% între februarie și septembrie 2026. La capitolul energie electrică, creșterea medie a fost de 4,2%, conform datelor Household Energy Price Index (HEPI) realizat de Energie-Control Austria, MEKH și VaasaETT. Efectul scumpirilor a fost parțial atenuat prin scheme de sprijin și contracte cu preț fix.
Analizând tarifele nominale la electricitate la începutul lunii septembrie 2026, prețul final din București a fost de 24,3 cenți euro pe kilowatt-oră (c€/kWh). Această cifră este mai mică decât media capitalelor din Uniunea Europeană, care a fost de 27,2 c€/kWh. Bucureștiul se situează sub nivelul tarifelor din capitale precum Bruxelles, de 41,3 c€/kWh, Berlin, de 39,6 c€/kWh, Dublin, de 38,7 c€/kWh sau Londra, de 38,3 c€/kWh. Totodată, prețul este mai mic decât în Roma, de 36,6 c€/kWh, sau Madrid, de 28,3 c€/kWh.
În ciuda tarifelor nominale mai mici, impactul real asupra cetățenilor este determinat de Standardul Puterii de Cumpărare (SPC), care corelează costurile cu veniturile locale. În acest sistem de măsurare, Bucureștiul devine cea mai scumpă capitală europeană pentru energia electrică rezidențială, cu un indice de 55,1 SPC. Acest nivel este mult peste media UE, care este de 29,6 SPC, și depășește orașe precum Roma, de 38,2 SPC, Berlin, de 35,5 SPC sau Paris, de 25,8 SPC. Oslo rămâne cea mai accesibilă capitală, cu un indice de 11,5 SPC.
Schimbarea poziției în clasamentul costului real reflectă o diferență majoră între prețul brut și capacitatea de plată a populației. Bucureștiul, alături de Varșovia, a înregistrat cea mai mare urcare în ierarhia ajustată, avansând cu 10 poziții față de clasamentul bazat pe euro. În opoziție, capitale precum Berna sau Copenhaga au devenit mult mai accesibile consumatorilor lor după aplicarea acestui indicator. Această evoluție evidențiază faptul că prețul energiei electrice reprezintă o povară financiară mult mai mare pentru români decât pentru restul europeanilor.
Piața energiei din Europa rămâne vulnerabilă la factorii geopolitici și la starea depozitelor de stocare. Instabilitatea din regiuni precum Orientul Mijlociu influențează direct cotațiile gazelor naturale, ceea ce se reflectă ulterior în costurile de producție ale electricității. Monitorizarea indicatorilor precum Dutch TTF și a gradului de umplere al depozitelor este esențială pentru anticiparea fluctuațiilor tarifare care afectează direct bugetele gospodăriilor europene în perioada de iarnă.