Consumatorii casnici din România se pot confrunta cu o creștere a costurilor la factura de energie electrică de până la 22% în această perioadă de toamnă. Conform estimărilor realizate de Asociația Energia Inteligentă (AEI), prețul mediu al ofertelor noi, pe o durată de 12 luni, ar putea ajunge la aproximativ 1,67 lei/kWh, cu TVA inclus. Această evoluție reprezintă o majorare semnificativă față de ofertele comparabile disponibile în toamna anului trecut, impactând direct bugetul familiilor.
Analiza realizată de președintele AEI, Dumitru Chisăliță, indică faptul că estimările au fost revizuite față de cele din luna august. Această reevaluare a fost necesară din cauza prelungirii situației de alertă pe piața de energie electrică, care a depășit previziunile inițiale. Factori precum evoluția prețului gazelor și fluctuațiile cursului valutar au contribuit direct la această revizuire, ducând la o estimare a creșterii între 0,25 și 0,50 lei/kWh față de perioada precedentă.
În cadrul scenariului central, care este considerat cel mai probabil, prețul ar crește cu 0,37 lei/kWh față de un preț mediu de 1,30 lei/kWh. Pentru un consumator care utilizează 200 kWh lunar, acest lucru ar însemna un cost suplimentar de aproximativ 74 de lei pe lună. În cel mai optimist scenariu, majorarea ar fi de 16%, la un preț de 1,55 lei/kWh, în timp ce un scenariu tensionat ar putea duce prețul la 1,80 lei/kWh, o creștere de 27%.
Principalele motive ale acestei scumpiri țin de achizițiile la termen și de evoluția prețurilor pe piața spot. Analiza indică faptul că reînnoirea achizițiilor angro va aduce o contribuție de aproximativ 25 bani/kWh la creșterea totală. De asemenea, datele OPCOM confirmă o creștere puternică a prețurilor pe piața pentru ziua următoare (PZU), media PZU crescând de la 409,45 lei/MWh în 2025 la 793,19 lei/MWh în 2026, iar în septembrie la 917,36 lei/MWh.
Pe lângă costul energiei, facturile vor include și alte componente precum costurile de echilibrare, ajustările intrazilnice și recuperarea pierderilor din 2026. La acestea se adaugă costurile de transport, distribuție, serviciile de sistem și diverse prime de risc sau finanțări ale garanțiilor. Dumitru Chisăliță a subliniat că aceste valori sunt ipoteze de calcul și reprezintă componentele care influențează marja furnizorilor, nu neapărat o majorare fixă aplicată de toți operatorii.
Evoluția prețurilor la energia electrică rămâne un subiect critic pentru stabilitatea economică a consumatorilor din România. În contextul actual, discuțiile privind securitatea energetică și necesitatea investițiilor în infrastructură, precum și proiectele de retehnologizare a unităților de la Cernavodă, sunt esențiale pentru gestionarea riscurilor pe termen lung. Monitorizarea piețelor de energie și a indicatorilor macroeconomici va rămâne vitală pentru a anticipa impactul final asupra cheltuielilor de consum.