Sezonul de încălzire din Europa este precedat de o situație critică a rezervelor de energie, depozitele de gaze din Uniunea Europeană fiind pline doar în proporție de 69%. Această cifră este semnificativ de scăzută față de media de 85% înregistrată în ultimii cinci ani pentru aceeași perioadă. Creșterea prețurilor la gaze, motorină și alte combustibili generează presiuni economice și politice majore asupra guvernelor europene, în contextul instabilității actuale.
Germania și Țările de Jos, care dețin împreună 35% din capacitatea totală de stocare a UE, se confruntă cu întârzieri majore în refacerea rezervelor. Prețurile ridicate, cauzate de perturbările asociate conflictului dintre SUA și Iran, au descurajat companiile să efectueze achiziții. Strategia inițială se baza pe ipoteza că prețurile vor scădea rapid, însă realitatea actuală a forțat o revizuire a planurilor de aprovizionare pentru a evita criza.
Prețul de referință al gazelor europene a ajuns deja la 82 de euro/MWh, ceea ce reprezintă o creștere de 150% față de anul trecut. Morgan Stanley estimează că, în funcție de condițiile meteorologice, prețul ar putea depăși pragul de 100 de euro/MWh. Jonathan Schroer, strateg la UniCredit, avertizează că fiecare lună de amânare a refacerii stocurilor va crește presiunea asupra prețurilor în perioada de vârf a consumului de iarnă.
Impactul prețurilor ridicate se resimte și la alte combustibili, în timp ce petrolul a depășit 100 de dolari pe baril. Benzina este cu 24% mai scumpă în UE față de anul trecut, motorina a crescut cu 38%, iar combustibilul pentru aviație a înregistrat o creștere de peste 100%. Această evoluție pune în pericol sectoare precum industria chimică, auto și transportul aerian, care sunt considerate extrem de vulnerabile în fața volatilității pieței.
Problema prețurilor la gaze are implicații directe asupra politicii monetare a Băncii Centrale Europene. Un studiu al Băncii Italiei indică faptul că scumpirea gazelor generează efecte inflaționiste mai persistente decât șocurile petroliere. Peter Kazimir, membru al conducerii BCE, a subliniat că atenția sa este concentrată pe prețurile gazelor și ale electricității. Investitorii estimează că BCE ar putea majora dobânile de încă trei sau patru ori dacă presiunile persistă.
Contextul politică este marcat de tensiuni în Germania, unde AfD a câștigat recent alegeri într-un land cu un program care solicită restabilirea contractelor pentru gaze rusești. În același timp, guvernul condus de Friedrich Merz analizează măsuri costisitoare pentru a reduce prețurile la combustibili. Această instabilitate politică survine într-un moment în care piața gazelor lichefiate ar putea rămâne sub presiune până în 2027.