Datele statistice oficiale pentru perioada 1 ianuarie - 31 iulie 2026 evidențiază o scădere a resurselor de energie primară în România. Acestea au totalizat 18,138 milioane de tone echivalent petrol (tep), reprezentând o diminuare de 1,201 milioane tep față de perioada similară din 2025. În acest interval, resursele de energie electrică au înregistrat o ușoară creștere de 0,1%, ajungând la un nivel de 40,356 miliarde kWh, ceea ce înseamnă o creștere de 54 de milioane kWh.
Producția internă de energie a suferit o contracție, înregistrând 9,265 milioane tep, o scădere de 2,9% față de anul precedent. Această evoluție este însoțită de o scădere a importurilor, care s-au situat la 8,872 milioane tep, un nivel cu 9,4% mai mic decât cel raportat în primele șapte luni ale anului trecut. În ceea ce privește producția de energie electrică, termocentralele au produs 8,815 miliarde kWh, în scădere cu 7,9%, în timp ce centralele nuclearo-electrice au generat 5,355 miliarde kWh, o scădere de 12,3%.
În schimb, sursele de energie regenerabilă au arătat o performanță pozitivă în perioada de analiză. Producția din hidrocentrale a crescut cu 16,4%, ajungând la 8,391 miliarde kWh, o creștere de 1,183 miliarde kWh. Centralele eoliene au generat 3,623 miliarde kWh, o creștere de 6,7%, în timp ce energia solară fotovoltaică a înregistrat o ascensiune semnificativă de 41,5%, atingând 4,101 miliarde kWh. Această dezvoltare a surselor verzi a avut loc într-un context de schimbare a structurii de producție internă.
Consumul final de energie electrică a scăzut cu 4,3%, ajungând la 28,076 miliarde kWh. Analiza detaliată a consumului arată că acesta a scăzut cu 1,8% în economie, cu 7% la iluminatul public și cu 11,9% la nivelul populației. Totodată, exportul de energie electrică a cunoscut o creștere de 11,5%, adăugând 930,2 milioane kWh la volumul total, care a ajuns la 9,035 miliarde kWh. Consumul propriu tehnologic în rețele și stații a crescut cu 381 milioane kWh, atingând 3,244 miliarde kWh.
Situația energetică este marcată de o perioadă de dificultăți cauzate de factori naturali care au afectat resursele de apă. Seceta și scăderea nivelului Dunării, care a ajuns la cel mai mic nivel din istorie, au generat o criză fără precedent. Aceste elemente au influențat direct capacitatea de producție și disponibilitatea resurselor, impunând o presiune asupra sistemului energetic național în raport cu evoluțiile climatice observate în perioada de referință.
În contextul acestor date, se observă că producția internă de energie electrică a scăzut cu 2,9% în primele șapte luni ale anului 2026. Această evoluție a produs impact asupra echilibrului dintre producția de bază și necesarul de importuri, într-un moment în care infrastructura de distribuție a trebuit să gestioneze atât scăderea consumului populației, cât și creșterea volumului de energie exportată către piețele externe.