Piața energetică din România traversează o perioadă de volatilitate accentuată, reflectată prin creșteri bruște ale prețurilor la energia electrică și gaze naturale. Pe piața spot a Operatorului Pieței de Energie Electrică și de Gaze Naturale din România (OPCOM), prețul energiei electrice a crescut cu 57% în ultimul an. În paralel, la Bursa Română de Mărfuri (BRM), gazele naturale au înregistrat o majorare de peste 100%, un fenomen alimentat de presiuni externe și probleme de producție internă.
În perioada toamnei anului trecut, piața a beneficiat de o stabilitate relativă, cu prețurile energiei pe OPCOM situându-se între 434 și 525 lei/MWh. În acea perioadă, gazele naturale pe BRM erau cotate în intervalul de 190-195 lei/MWh, depozitele fiind pregătite pentru sezonul rece. Totuși, dinamica s-a schimbat drastic odată cu intrarea iernii, când cererea pentru încălzire a împins prețul mediu ponderat pe PZU la 716 lei/MWh în luna ianuarie, iar gazele au ajuns la 250 lei/MWh.
Primăvara anului 2026 a marcat o scădere temporară a prețurilor la energia electrică, care au fluctuat între 490 și 530 lei/MWh. În același timp, piața gazelor a continuat să înregistreze o tendință ascendentă, cotațiile ajungând la 310 lei/MWh. Această evoluție a fost determinată de dificultățile de refacere a rezervelor de stocare, într-un context în care prețurile rămâneau la niveluri ridicate pe piața de mărfuri.
Pe parcursul verii, o secetă severă și scăderea debitului Dunării au afectat semnificativ producția de energie. Situația a impus oprirea Centralei Nucleare de la Cernavodă și a redus drastic producția hidroelectrică, ducând la dispariția a aproximativ 20% din producția națională de energie în bandă. Această lipsă de capacitate a provocat o explozie a prețurilor pe piața românească, afectând deja costurile de producție ale fabricilor.
Proiecția pentru iarna 2026-2027 indică riscuri majore de creștere a costurilor energetice pentru România. Capacitățile de producție în bandă sunt considerate insuficiente, ceea ce ar putea genera presiuni financiare asupra bugetelor primăriilor și asupra subvențiilor destinate încălzirii. De asemenea, industria energofagă se confruntă cu un context dificil din cauza prețurilor ridicate la gaze și la energia electrică.
Această instabilitate a prețurilor la energie apare într-un context geopolitic tensionat, marcat de atacuri asupra infrastructurii energetice. În timp ce prețurile la combustibilii în România sunt influențate de dinamica pieței, incertitudinea rămâne ridicată, având în vedere și impactul tensiunilor dintre Rusia și Ucraina asupra stabilității resurselor de energie în regiune.