Guvernele Uniunii Europene au cheltuit în cursul acestui an suma de 17,9 miliarde de euro pentru a atenua impactul creșterii prețurilor la petrol și gaze asupra companiilor și a populației. Această investiție masivă a fost necesară pentru a limita efectele volatilității pieței energetice, însă Comisia Europeană semnalează că majoritatea acestor fonduri nu au ajuns acolo unde era cea mai mare nevoie. Analiza indică faptul că peste două treimi din sprijinul acordat nu a fost direcționat către persoanele vulnerabile.
Conform unei note pregătite pentru reuniunea miniștrilor de Finanțe din zona euro de pe 8 octombrie, Comisia Europeană a solicitat guvernelor o mai mare eficiență în implementarea măsurilor de sprijin. Executivul european recomandă ca fondurile să fie direcționate mai precis și subliniază importanța investițiilor în rețelele electrice. De asemenea, s-a propus ca taxarea electricității să fie mai redusă comparativ cu cea aplicată gazelor naturale, pentru a încuraja renunțarea la utilizarea combustibililor fosili.
Din cauza conflictului din Orientul Mijlociu, un total de 25 de state membre au adoptat măsuri fiscale specifice pentru a proteja gospodăriile și companiile de prețurile ridicate la energie. Costul total al acestor intervenții bugetare a ajuns la 17,9 miliarde de euro, ceea ce reprezintă echivalentul a 0,1% din PIB-ul celor 27 de state membre ale Uniunii Europene. Comisia a precizat că multe dintre măsurile actuale sunt nedirecționate și nu respectă necesitatea de a minimiza costurile fiscale.
În ceea ce privește prognozele economice, Comisia Europeană estimează că economia zonei euro va înregistra o creștere ceva mai rapidă în acest an față de prognoza de 0,9% din luna mai. Totuși, pentru anul 2027, se prevede o încetinire a ritmului de creștere economică, aceasta fiind mai slabă decât estimarea anterioară de 1,2%. Inflația ar putea rămâne în jurul valorii de 3% pentru anul curent, dar în 2027 este de așteptat să depășească pragul de 2,3%.
Situația financiară este complicată de majorarea semnificativă a costurilor de împrumut pentru statele membre, ceea ce impune o prudență fiscală sporită. Randamentele obligațiunilor guvernamentale din zona euro sunt aproape de maximele ultimelor perioade, iar șocul energetic susține așteptările pieței privind cel puțin trei majorări ale dobânzilor de către Banca Centrală Europeană până la sfârșitul anului 2027. Comisia recomandă ca viitoarele măsuri de sprijin să fie bine concepute, temporare și bine direcționate.
Evoluția prețurilor la energie și necesitatea tranziției către surse regenerabile rămân subiecte critice pentru stabilitatea economică a continentului. Experiența crizei energetice din perioada 2022-2023 a demonstrat că dependența de gaz menține prețurile ridicate, subliniind importanța dezvoltării proiectelor mature de energie regenerabilă și a stocării pentru a asigura un sistem energetic mai stabil și mai puțin costisitor pentru bugetele naționale.