Guvernele Uniunii Europene au cheltuit aproximativ 17,9 miliarde de euro în anul 2026 pentru a atenua impactul creșterii prețurilor la petrol și gaze asupra companiilor și a populației. Această sumă, raportată la economie, reprezintă echivalentul a 0,1% din PIB-ul Uniunii Europene. Măsurile au fost adoptate de 25 de state membre în urma izbucnirii conflictului din Orientul Mijlociu, cu scopul de a limita efectele prețurilor ridicate la resursele energetice asupra gospodăriilor și a sectorului economic.
Conform datelor furnizate de Comisia Europeană, peste două treimi din acest sprijor financiar nu a fost direcționat către persoanele vulnerabile. Instituția a subliniat că majoritatea ajutoarelor constau în măsuri nedirecționate privind prețurile, ceea ce nu răspunde necesității ca intervențiile pe termen scurt să fie orientate către cei mai afectați cetățeni. Executivul european consideră că această abordare nu minimizează costurile fiscale și nu este compatibilă cu obiectivele de decarbonizare ale sistemului energetic actual.
În cadrul unei note pregătite pentru reuniunea miniștrilor de Finanțe din zona euro de pe 8 octombrie, Comisia Europeană a solicitat statelor membre o gestionare mai eficientă a măsurilor de sprijin. Recomandările includ necesitatea de a investi în rețelele electrice și menținerea taxării electricității la un nivel inferior celei aplicate gazelor naturale. Această strategie are scopul de a încuraja reducerea consumului de combustibili fosili și de a asigura o tranziție energetică mai stabilă.
Situația economică generală din zona euro prezintă provocări, cu prognoze de creștere care variază. Deși economia zonei euro ar putea crește în acest an mai rapid decât estimarea de 0,9% din luna mai, pentru anul 2027 prognoza de creștere de 1,2% ar putea fi mai slabă. În ceea ce privește inflația, aceasta este estimată la aproximativ 3% pentru acest an, însă în 2027 ar putea depăși nivelul de 2,3% anticipat anterior.
Comisia Europeană a avertizat asupra creșterii costurilor de împrumut pentru statele membre, fapt ce impune o politică fiscală prudentă. Randamentele obligațiunilor guvernamentale din zona euro sunt aproape de maximele ultimilor ani, iar șocul energetic alimentează așteptările pieței privind cel puțin trei majorări de dobândă ale Băncii Centrale Europene până la sfârșitul anului 2027. Experiența crizei energetice din perioada 2022-2023 este indicată drept principala lecție pentru implementarea unor măsuri bine concepute.
Evoluția prețurilor la energie și intervențiile guvernamentale sunt factori critici pentru stabilitatea inflației în Europa. În contextul volatilității piețelor de mărfuri, deciziile privind taxarea și subvențiile influențează direct capacitatea de investiții a companiilor și puterea de cumpărare a consumatorilor finali, determinând direcția politicii monetare a Băncii Centrale Europene.