Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a emis o decizie definitivă prin care a respins recursul formulat de Asociația Bankwatch România – Filiala Cluj și recursul incident depus de Transgaz. Litigiu vizează autorizația de construire a gazoductului Tuzla – Podișor, un proiect de infrastructură strategică. Decizia a fost comunicată oficial de către Ministerul Energiei, marcând încheierea procesului judiciar privind acest segment de transport de gaze.
Conform Deciziei nr. 4768/2026 pronunțate la data de 4 noiembrie 2026, instanța a considerat nefondate toate cererile de recurs. În acest dosar au avut calitatea de pârâte Transgaz, Ministerul Energiei și Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP). Proiectul în cauză reprezintă o investiție de peste 500 de milioane de euro, având o lungime de aproximativ 308 km, fiind esențial pentru introducerea gazelor din Neptun Deep în Sistemul Național de Transport.
Prin această hotărâre, ÎCCJ a menținut soluția Curții de Apel Cluj din 29 mai 2025, care a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune. Asociația Bankwatch România – Filiala Cluj a încercat să mențină deschisă calea unei acțiuni în anulare prin formularea unor plângeri prealabile succesive. Totuși, instanța a constatat că dreptul material la acțiune era deja prescris, fapt ce a dus la respingerea argumentelor prezentate de asociație.
Ministerul Energiei a subliniat că infrastructura este deja finalizată și pusă în funcțiune, urmând ca producția din Marea Neagră să înceapă în 2027. Orice întârziere a acestui proiect ar fi afectat accesul României la resurse proprii, cu impact asupra securității energetice și asupra costurilor economice. Dumitru Chisăliță a menționat că prioritățile rămân consolidarea securității aprovizionării și crearea unor premise pentru tarife mai mici pentru consumatori și industrie.
Dumitru Chisăliță a mulțumit echipelor juridice de la Transgaz și Ministerul Energiei pentru rigoarea gestionării acestui dosar. Ministrul a declarat că obiectivul principal este aducerea gazelor din Marea Neagră în economia românească fără un impact semnificativ asupra mediului. Acțiunile care vizează blocarea unor proiecte de infrastructură energetică deja avansate generează costuri suplimentare și consumă resurse administrative și judiciare, afectând în final consumatorii români.
Proiectul Tuzla – Podișor face parte dintr-un ansamblu de investiții în infrastructura energetică națională, menite să asigure independența resurselor. În contextul actual, securitatea aprovizionării este susținută și prin alte proiecte de capital, precum repornirea Unității 1 a Centralei de la Cernavodă. Aceste eforturi de diversificare și dezvoltare a capacităților de producție și transport sunt vitale pentru stabilitatea economică a țării.