Liderii statelor membre UE se reúnesc la Consiliul European de toamnă la Bruxelles pentru a discuta modalități de combatere a creșterii prețurilor la energie. Conflictul declanșat de președintele SUA, Donald Trump, împotriva Iranului a generat un șoc energetic ce afectează competitivitatea blocului european. Această situație a dus la o creștere a prețurilor la petrol și gaze, alimentând inflația și afectând direct creșterea economică în întreaga regiune.
Conflictul din zona Golfului a adăugat peste 100 de miliarde de euro la costurile europene pentru importurile de combustibili fosili. În același timp, rezervele de gaze ale regiunii au ajuns la niveluri minime istorice, chiar în pragul sezonului de iarnă. Comisia Europeană va comunica liderilor că nu există o soluție miraculoasă pentru combaterea prețurilor ridicate, în condițiile în care statele membre se confruntă cu bugete tensionate și dobânzi mari.
Pentru a gestiona criza, Comisia Europeană analizează extinderea achizițiilor comune de energie și amânarea normelor privind emisiile de metan la importurile de combustibili fosili. De asemenea, se ia în considerare prelungirea ajutoarelor de stat pentru industriile grav afectate. Totuși, aceste măsuri nu sunt considerate eficiente pentru temperarea prețurilor pe termen scurt, deoarece Uniunea Europeană rămâne dependentă de importurile de petrol și de gaze.
O altă opțiune examinată este introducerea unei taxe pe profiturile excepționale ale companiilor din sectorul energetic la nivelul întregului bloc. Această inițiativă amintește de contribuția de solidaritate de 33% impusă după invazia Rusiei în Ucraina din 2022. Totuși, această măsură ar putea întâmpina opoziția unor state membre și ar putea descuraja investițiile necesare în rafinării, esențiale pentru aprovizionarea cetățenilor și a industriei de apărare.
În paralel cu summitul de la Bruxelles, Agenția Internațională pentru Energie organizează o reuniune pentru a decide dacă țările G7 vor pune rapid pe piață o parte din rezervele strategice de motorină. Elise Viadere, cercetător la Centre for European Reform, a subliniat că liderii UE se confruntă cu un al doilea șoc energetic în patru ani, într-un context marcat de datorii publice mai mari și costuri ridicate ale împrumuturilor.
Evoluția prețurilor la energie în Europa este strâns legată de stabilitatea geopolitică a rutei de transport a combustibililor. Instabilitatea din zonele de producție afectează direct indicatorii de inflație și capacitatea de absorbție a șocurilor economice a statelor membre. În acest cadru, integrarea mai profundă a sistemului european de energie electrică este considerată de experți o soluție structurală necesară pe termen lung.