Ministerul Energiei nu a elaborat până în acest moment un calcul oficial privind impactul financiar generat de deconectarea reactoarelor de la Cernavodă de la sistemul energetic național. Această situație a fost cauzată de scăderea nivelului apelor Dunării, fapt ce a pus în pericol procesul de răcire necesar funcționării centralei nucleare. Dumitru Chisăliță a subliniat că evenimentul reprezintă o pierdere majoră pentru întreaga țară, nu doar pentru operatorul care administrează unitatea de producție.
Conform declarațiilor ministrului, pierderile nu se limitează doar la cantitățile de energie care nu au putut fi vândute de compania responsabilă. Impactul economic real pentru România este determinat de necesitatea de a importa energie de la diverși furnizori pentru a acoperi deficitul. Dumitru Chisăliță a menționat că prețurile de achiziție pe piață sunt, în mod aproape constant, printre cele mai ridicate din întreaga zonă europeană, ceea ce crește costurile pentru economia națională.
Dumitru Chisăliță, care anterior a ocupat funcția de președinte al Asociației Energia Inteligentă, a indicat faptul că în cadrul fostei organizații existau astfel de calcule de impact. Acesta a asumat că va proceda la realizarea acestor evaluări în regim instituțional, pentru a le pune la dispoziția autorităților. Obiectivul este de a vedea pierderea reală pentru România, depășind simpla evaluare a impactului asupra societății sau a companiei de gestionare a reactoarelor.
Ministrul a criticat lipsa de pregătire pentru astfel de scenarii, considerând că este „strigător la cer” faptul că nicio măsură nu a fost luată în ultimele două decenii. Dumitru Chisăliță a observat că prima situație similară a avut loc în anul 2003, iar în cei 23 de ani scurși de atunci nu s-au implementat soluții durabile. Deși pe teren au existat anumite acțiuni recente pentru a asigura funcționarea, rezultatele obținute nu au fost cele așteptate.
În contextul actual, autoritățile menționează că pregătirile pentru reactoarele 3 și 4 continuă, subliniind că problema nu este limitată doar la unitățile 1 și 2. Pe măsură ce se gestionează criza de apă, accentul cade pe necesitatea de a asigura stabilitatea sistemului. Această situație de nefuncționare a reactoarelor nucleare intervine într-un moment în care prețurile la energie pot suferi majorări semnificative, afectând atât consumatorii casnici, cât și pe cei non-casnici.
Evoluția pieței energetice indică faptul că majorările prețurilor la energie pot ajunge până la 22%, într-un context în care capacitatea de stocare ar putea fi dublată până în anii 2027 sau 2028. În paralel, proiecte precum finalizarea Termocentralei de la Iernut sunt văzute ca elemente care vor contribui la creșterea capacității de producție de energie în țară, oferind o alternativă pentru stabilitatea sistemului național.