Închiderea Strâmtorii Ormuz a generat o serie de reacții economice majore între 28 și 30 septembrie, transformând șocul energetic într-un fenomen de politică fiscală și monetară. În acest interval, traficul maritim prin strâmtoare a suferit o scădere drastică de 94%, de la aproximativ 910 traversări săptămânale înainte de conflict, la doar 55 de nave în cele șapte zile încheiate pe 23 septembrie, conform datelor Windward. Această scădere a impactat direct costurile de transport maritim la nivel global.
Costurile de navlu au crescut semnificativ pe rutele internaționale, depășind cu circa 40% nivelul anterior conflictului pe ruta containerizată transpacifică și cu 20% pe ruta dinspre Asia spre Europa de Nord. În paralel, QatarEnergy a notificat clienții prin prelungirea stării de forță majoră la livrările de gaz lichefiat. Pe piața petrolului, ambiguitatea legată de posibila interdicție la export a motorinei în Statele Unite a împins prețul Brent cu aproape 4% într-o singură ședință, conform notelor Rystad Energy.
În Statele Unite, administrațiile statale au reacționat prin măsuri de urgență pentru a atenua impactul prețurilor la carburant. Statul Texas a declarat stare de dezastru pe 28 septembrie din cauza prețului record al motorinei, în timp ce statul Georgia a decis suspendarea accizei pe carburant până la finalul lunii octombrie. Media națională pentru benzină a atins 4,47 dolari galonul pe 29 septembrie, ceea ce reprezintă aproximativ 1,18 dolari sau 1,04 euro pe litru.
Banca Rezervei Australiei a luat o decizie majoră de politică monetară, majorând dobânda cu 25 de puncte de bază, la nivelul de 4,60%, pe 29 septembrie. Aceasta este a patra majorare din cursul anului și cel mai înalt nivel din ultimii 15 ani, decizia fiind luată în unanimitate de Monetary Policy Board. În comunicatul oficial, banca centrală a invocat explicit șocul cauzat de prețurile petrolului în urma conflictului din Orientul Mijlociu.
Guvernul rus a adoptat o strategie de finanțare diferită, reducând estimările veniturilor din petrol și gaze pentru anul 2026 la 7.600 de miliarde de ruble, de la 8.900 de miliarde. Proiectul de buget pentru perioada 2027–2029, depus la Duma de Stat pe 30 septembrie, se bazează pe un preț al petrolului de 50 de dolari pe baril. Moscova va compensa deficitul prin taxe noi și împrumuturi, fără a include în calculele bugetare scumpirea produsă de închiderea strâmtoarei.
În Europa, inflația a accelerat în principalele economii, fiind alimentată de prețurile energiei. În Germania, inflația a crescut de la 2,9% în august la 3,3% în septembrie, conform estimării flash Destatis, în timp ce în Spania, Italia și Franța, datele au depășit așteptările. Deși Uniunea Europeană nu a emis decizii specifice de buget sau energie legate de Ormuz, continentul rămâne expus la costurile ridicate de navlu, gaz lichefiat și motorină.