Costul încălzirii pentru consumatorii casnici din România în sezonul rece 2026-2027 ar putea fi influențat de componentele facturii, în ciuda stabilității prețului reglementat. Deși pe piețele europene prețul gazelor a cunoscut o creștere semnificativă în 2026, mecanismele interne de protecție și utilizarea producției interne ar putea limita impactul direct asupra populației. Factorii determinanți vor fi prețul de bază, costurile de înmagazinare, distribuție și eventualele modificări ale marjei comerciale aplicate de furnizori.
Dumitru Chisăliță, expert în energie, a declarat că nu se așteaptă la o creștere a prețului gazelor pentru consumatorii casnici față de nivelul actual de 0,31 lei/kWh. Totuși, acesta subliniază că costul înmagazinării ar putea adăuga aproximativ 4% la prețul de bază. O astfel de variație ar însemna un impact de circa 12,40 lei pentru fiecare 1.000 kWh consumați, ceea ce ridică factura de la 310 lei la aproximativ 322,40 lei. Pentru un consum de 3.000 kWh, diferența ar ajunge la 37,20 lei.
Situația de pe piețele europene prezintă un contrast puternic față de reglementările din România. Pe piața Dutch TTF, contractul cu scadența noiembrie a ajuns la 72,5 euro/MWh, o creștere de 162,9% față de începutul anului, conform analizei realizate de Claudiu Cazacu, consultant de strategie la XTB România. La un curs de 5,3 lei pentru un euro, această cotă echivalează cu aproximativ 384 lei/MWh. În România, producătorii au obligația de a livra gaze pentru consumul casnic la prețul de 110 lei/MWh pentru perioada 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027.
Evoluția prețurilor europene este relevantă pentru costurile de aprovizionare, dar nu stabilește direct prețul plătit de cetățeni, deoarece gazul destinat populației provine din producția internă. Dumitru Chisăliță explică faptul că prețul producătorului pentru acest segment este reglementat. Pe lângă costul de înmagazinare de 4%, factura poate fi influențată și de modificări ale tarifelor de distribuție sau ale marjei comerciale. Astfel, la un consum lunar de 2.500 kWh, un impact de 4% ar putea ridica costul de la 775 lei la aproximativ 806 lei.
Cererea de gaze din România urmează să crească în perioada iernii. Estimările Transgaz pentru sezonul 2026-2027 indică un consum cu aproximativ 0,8–1 miliard de metri cubi mai mare față de sezonul 2025-2026, când consumul total a fost de 6,46 miliarde de metri cubi. Această majorare este cauzată de necesarul de încălzire și de dezvoltarea unor noi capacități, precum pornirea centralei de la Mintia sau extinderea rețelelor de gaze. În perioadele cu temperaturi scăzute, producția curentă va fi completată de rezervele din depozite.
Pe termen lung, securitatea energetică va fi susținută de proiectul Neptun Deep, dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz. Primele gaze din acest proiect sunt estimate să intre în producție în prima jumătate a anului 2027, urmând să atingă nivelul de platou în trimestrul al treilea din același an. La capacitate maximă, proiectul ar putea produce aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze pe an, ceea ce va crește producția internă și va reduce necesarul de importuri de gaze din exterior pentru piața națională.